Ziua păcălelilor, Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor (Fools’ Day), sărbătorită în fiecare an la 1 aprilie, este un prilej universal de zâmbete şi, uneori, de răzbunare nevinovată. Pentru că această zi este dedicată farselor de tot felul.
Astăzi, copiii le joacă farse părinţilor sau bunicilor, descreţindu-le frunţile, adulţii îi păcălesc la rândul lor pe cei mici când aceştia se aşteaptă mai puţin, prietenii şi colegii îşi fac unii altora glume, care mai de care mai amuzante şi, nu de puţine ori, chiar şi companiile iau parte la această tradiţie, prin diverse campanii ingenioase, toate cu un singur scop: provocarea zâmbetelor – de surpriză, pe chipurile celor păcăliţi şi de satisfacţie, în cazul păcălitorilor.
Nu se cunoaşte exact când a apărut Ziua Păcălelilor, însă această sărbătoare prezintă asemănări cu alte obiceiuri tradiţionale din diverse colţuri ale lumii, marcate de farse şi veselie. Unii cred că această zi celebrează „farsele” pe care le joacă natura capricioasă în această perioadă a anului, după cum notează agerpres.ro. Alţii susţin că ar avea legătură cu Holi, tradiţie indiană celebrată la sfârşitul iernii printr-un mare festival anual, sau cu Hilaria, un festivalul al veseliei din Roma Antică, ţinut în timpul echinocţiului de primăvară. Cea mai veche referire cunoscută la Ziua păcălelilor se regăseşte în povestea „Nun’s Priest’s Tale” de Geoffrey Chaucer din anii 1390.
Unii istorici consideră că acest obicei este originar din Franţa, pornind de la mutarea zilei de Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie, odată cu adoptarea calendarului gregorian, în secolul al XVI-lea. Cei care au continuat să celebreze Anul Nou pe 1 aprilie în loc de 1 ianuarie erau numiţi ”păcăliţii de aprilie”. O altă poveste plasează mai exact originile acestei sărbători în Edictul lui Roussillon (1564, Franţa), care decreta că prima zi a Anului Nou, sărbătorită până atunci de Paşti, se muta pe 1 ianuarie. Sărbătoarea Paştilor, cu o dată variabilă, se întâmpla să aibă loc adesea în aprilie, astfel că ”păcăliţii de aprilie” au devenit cei care au păstrat tradiţia celor două sărbători în această lună, potrivit dictionary.com.
De-a lungul timpului, posturi de radio şi televiziune sau ziare au fost sursa unora dintre cele mai cunoscute farse de Ziua păcălelilor din istorie. În 1950, ziarul The Progress din Clearfield, Pennsylvania, Statele Unite, a publicat o fotografie cu un OZN deasupra oraşului pretizând că acesta era real. În 1992, Times of London a relatat că Belgia negocia o aderare la Ţările de Jos, iar în 2008, BBC a prezentat un documentar despre pinguini zburători.
Pentru o farsă reuşită de Ziua păcălelilor secretul constă în planificarea minuţioasă. În plus, trebuie să fiţi primul care o duce la îndeplinire, pentru că păcăleala îşi pierde farmecul dacă altcineva v-o ia înainte. În plus, odată făcută o farsă, toţi ceilalţi vor fi în alertă, iar elementul surpriză se va pierde.
Pentru a avea mai multe şanse la o păcăleală reuşită este bine să aveţi aliaţi. Atenţie, însă! Cu cât sunt mai multe persoane implicate, cu atât creşte riscul de a fi descoperiţi înainte ca planul să fie dus la bun sfârşit.
Şi pentru că o farsă reuşită devine şi mai amuzantă dacă este povestită, surprindeţi momentul şi împărtăşiţi-l pe reţelele sociale cu hashtag-ul #AprilFoolsDay. Cereţi, însă, acordul celor implicaţi.
