Țările membre ale UE vor aproba, până la data de 25 februarie, Planul de negocieri care va conține liniile directoare pentru negocierile Uniunii Europene cu Marea Britanie.
Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, și premierul britanic Boris Johnson și-au prezentat pozițiile de negociere, înaintea discuțiilor oficiale.
În declarațiile de până acum, Boris Johnson spune că nu este „necesar” ca Regatul Unit să respecte regulile Bruxelles-ului. Până acum britanicii nu au făcut un secret din faptul că doresc păstrarea tuturor avantajelor şi renunţarea la costuri, în condițiile în care 60% din schimburile comerciale sunt cu UE. Una din opțiunile Marii Britanii ar fi un acord comercial pe modelul Canadei, în care tarifele de import la majoritatea mărfurilor au fost eliminate între cele două țări, deși există încă TVA și controale vamale.
De cealaltă parte, oficialii UE spun că nu vor face nicio concesie în privința acordului comercial, precizând însă că doresc păstrarea relaţiilor în domeniul securităţii şi apărării, prin NATO.
Cele cinci potențiale confruntări în discuțiile viitoare, conform Politico.eu, sunt:
- Reguli echitabile
UE și Marea Britanie luptă pentru poziții echitabile în această relație, oficialii europeni exprimându-și teama că Marea Britanie ar putea să scadă standardele de muncă și de mediu și să stimuleze ajutoarele de stat. Întrebarea cheie lansată de negociatorul șef al UE este dacă Marea Britanie va continua să aplice modelul social și de reglementare al UE.
Premierul britanic, însă, a declarat că „nu este nevoie de un acord de liber schimb care să implice acceptarea normelor UE privind politica în domeniul concurenței, subvențiile, protecția socială, mediul înconjurător sau orice alt lucru similar. ”
- Sectorul piscicol
Sectorul european de pescuit este un subiect delicat în negocierile Brexit, atât timp cât Michel Barnier a spus că UE dorește „acces continuu”, deoarece pescarii din mai multe state membre, precum Franţa şi Danemarca, sunt dependenţi de apele britanice.
La rândul său, Boris Johnson a subliniat că ”reluarea controlului” acestor ape cu este de primă importanţă pentru britanici şi a promis ”o nouă politică de pescuit naţional”. De altfel, Boris Johnson a insistat de ceva timp ca Marea Britanie să devină un stat independent, de coastă, precizând că guvernul este „gata să ia în considerare un acord privind pescuitul”, dar a adăugat: „În cadrul unui astfel de acord, ar exista negocieri anuale cu UE, folosind cele mai recente date științifice, asigurându-se că bazele de pescuit britanice sunt în primul rând pentru bărcile britanice „.
- Chestiuni juridice
Până la sfârşitul tranziţiei, Regatul Unit va rămâne supus dreptului UE şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Michel Barnier susține că CJUE trebuie să fie în măsură să își continue rolul asupra viitoarei relații, care se bazează pe „concepte derivate din dreptul european”, precum și în probleme de securitate.
- Viitorul Gibraltarului
O mică peninsulă pe coasta de sud a Spaniei şi teritoriu britanic începând din 1713, Gibraltarul a părăsit Uniunea Europeană alături de Regatul Unit, deşi 96% din populaţia sa a votat, la referendumul din iunie 2016, pentru rămânerea în interiorul blocului comunitar.
Cu toate acestea, Boris Johnson a spus că Marea Britanie „va negocia în numele întregii familii britanice”, inclusiv Gibraltar.
- Limita de timp
UE a avertizat în repetate rânduri Marea Britanie că timpul rămas până la sfârșitul perioadei de tranziție nu este suficient pentru a ajunge la un acord cuprinzător. Cu toate acestea, Johnson insistă că nu dorește o prelungire dincolo de 31 decembrie 2020.
