În orice democrație, protestul reprezintă o formă de autoreglare a disfuncțiilor. Superioritatea democrațiilor față de alte tipuri de regimuri politice rezidă tocmai în capacitatea acestora de a se reforma. Astfel, în guvernările democratice, guvernanții trebuie să țină cont nu doar de cei care i-au votat, cât mai ales de cei care nu i-au votat și de cei care nu sunt de acord cu aceștia, de vreme ce niciodată nu se știe în ce pot degenera niște proteste de stradă.
România este afectată în prezent de grevele profesorilor, dar anul 2023 a fost marcat de o serie de proteste masive în toată Europa. Iată care au fost principalele proteste și cum s-au finalizat ele.
Protestele din Franța
De departe, cele mai masive proteste au fost cele din Franța. Milioane de francezi au protestat în toate orașele țării. Aceste mișcări de stradă au fost generate de decizia președintelui Macron de a ridica vârsta de pensionare la 64 de ani. Protestele s-au acutizat și au devenit mai violente după ce guvernul lui Macron, care nu dispune de o majoritate clară, a împins legislația prin parlament fără a obține un vot în legislativul de la Paris.
Acțiunile sindicale care au perturbat rafinăriile franceze au lăsat unele benzinării fără combustibil, afectând, de asemenea, terminalele de gaz natural lichefiat, alimentarea cu energie electrică și întreținerea reactoarelor nucleare. Protestatarii vin din toate sectoarele: muncitori, lucrători în servicii și chiar profesori. Până în prezent situația nu s-a rezolvat și protestele continuă în mare măsură pe tot cuprinsul țării.
Protestele din Marea Britanie
Pe locul doi vin protestele din Marea Britanie, cele mai mari din ultimul deceniu. Majoritatea protestatarilor, între care și profesorii universitari, sunt nemulțumiți de salariile mici care, pe fondul inflației galopante, au scăzut nivelul de trai. Greve au avut loc în școli și universități, au perturbat traficul feroviar, precum și activitatea din spitale.
Personalul de securitate de la aeroportul Heathrow din Londra a intrat și el în grevă. Toți cei 1.400 de salariați au blocat timp de 10 zile activitatea unuia dintre cele mai mari aeroporturi din Europa.
Pe 11 aprilie peste 3.000 de funcționari publici din patru departamente guvernamentale au intra în grevă, în cadrul unei dispute legate de salarii, pensii și siguranța locului de muncă. În prezent, majoritatea protestelor s-au încheiat în Marea Britanie sau au fost suspendate, ca în cazul profesorilor universitari.
Protestele din Germania
Germania a fost și ea paralizată de greve în 2023. În martie, muncitorii din aeroporturi și din mijloacele de transport în comun (autobuze și trenuri) au blocat Germania într-unul dintre cele mai mari proteste din ultimii ani. Programul a milioane de oameni a fost perturbat ca urmare a protestelor.
Ca și în Marea Britanie, protestele din Germania au rațiuni economice. Greviștii sunt nemulțumiți de nivelul salarial, pe fondul unei inflații galopante care a ajuns la 9,3% în luna februarie. Germania, care era puternic dependentă de gazul rusesc înainte de războiul din Ucraina, a fost deosebit de afectată de creșterea prețurilor. Guvernul de la Berlin caută surse alternative de energie în prezent, pe fondul decuplării de Rusia, dar ratele inflației au depășit media zonei euro în ultimele luni, afectând puterea de cumpărare a germanilor. Este de așteptat ca pe acest fond, grevele să continue și în viitorul apropiat.
