Bazinul inferior al Niprului a fost inundat de mii de tone de moloz şi deşeuri toxice, eliberate în urma distrugerii de către Rusia a barajului Kakhovka. Asta se întâmpla la sfârşitul săptămânii trecute, iar consecinţele evenimentului devin din ce în ce mai grave.
În textul de mai jos, analizăm contextul şi pericolul la adresa sănătăţii publice la care sunt expuse România şi Bulgaria, după explozia uriaşă care a distrus barajul Kakhovka.
Odessa – cronica unui dezastru neanunţat
Malul Mării Negre a fost pur şi simplu inundat de deşeuri periculoase, care au provocat deja daune incomensurabile mediului natural. Deocamdată, în regiunea Odessa, dar autorităţile de la Bucureşti monitorizează în mod constant situaţia.
Autorităţile din regiunea Herson au informat că un număr total de 48 de aşezări au fost inundate, dintre care 34 – pe teritoriul controlat de Ucraina şi 14 – pe teritoriul ucrainean controlat de Rusia. Zece persoane au murit, iar 20 au fost rănite, inclusiv cinci poliţişti şi doi salvatori. Treizeci şi cinci de persoane sunt date dispărute, dintre care şapte sunt copii. Datele privind pierderile de vieţi omeneşti nu sunt, însă, complete, iar autorităţile nu elimină din calcul probabilitatea ca mult mai multe persoane să-şi fi pierdut viaţa.
Aşezările din regiunea Herson se confruntă cu probleme de alimentare cu apă, la fel şi în regiunea Dnipro. În Crimeea ocupată, situaţia alimentării cu apă nu se va schimba prea mult, pentru că peninsula se află sub ocupaţia rusă de peste şapte ani şi nu se aprovizionează cu apă din canalul Crimeei.
Aproximativ 1300 de ha de teren agricol au fost inundate din cauza exploziei făcute de ruşi, iar 25000 de ha de teren agricol sunt expuse riscului de inundare – acestea sunt datele puse la dispoziţie de Ministerul Politicii Agrare şi Alimentaţiei din Ucraina.
Un flux toxic de mine neexplodate, mii de tone de substanţe chimice, ape uzate, animale moarte, arbori cu rădăcini cu tot, depozite de noroi toxic conţinând dioxină şi alte substanţe toxice au ajuns acum în Marea Neagră.
Nivelul apei în rezervorul Kakhovka continuă să scadă, iar bunurile persoanelor afectate din regiunea Herson – mobilier deteriorat, porţiuni întregi de case şi clădiri – sunt aduse de valuri pe coasta Mării Negre, în regiunea Odessa.
CITEŞTE ŞI: ANALIZĂ Defrişarea vs. inundaţiile. Câtă pădure mai are România
Potrivit celei mai recente analize, salinitatea apei de pe coasta Odessa este de aproape trei ori mai mică decât normalul, iar conţinutul de fier este de 3-5 ori mai mare decât normalul. În Ucraina, Institutul de Biologie Marină al Academiei Naţionale de Ştiinţe din această ţară monitorizează schimbările şi salinitatea Mării Negre. Oamenii de ştiinţă au numit asta “biocidul lui Putin”. Ei spun că biocidul lui Putin va afecta în mod semnificativ ecosistemul marin.
Apa râurilor din zonele inundate este adusă în mare cu o mare cantitate de combustibil şi lubrifianţi, sute de mii de tone de sol, mii de animale şi păsări moarte, precum şi arbori dezrădăcinaţi. În plus, există şi deşeuri din sistemele de canalizare şi fose septice distruse, reziduuri de îngrăşăminte şi alte substanţe chimice, fără a menţiona mine şi alte muniţii care pot detona în apă. Apa de inundaţie spală cimitire de oameni şi cimitire de animale. Această amestecătură explozivă va afecta întreaga viaţă marină – de la plancton la cetacee.
Dezastrul petrecut la sfârşitul săptămânii trecute întrece, în proporţii, dezastrele date de inundaţiile naturale, care constau în topirea gheţii primăvara. De această dată, eliberarea de apă dulce de la Barajul Kakhovka s-a petrecut în cantităţi uriaşe, în timpul verii călduroase. Apa mai caldă permite bacteriilor şi microorganismelor să se înmulţească, microalgelor – să înflorească şi să se hrănească din deşeuri, ceea ce agravează condiţiile sanitare în zonele de plajă. Mai mult, unele organisme marine nu sunt adaptate la scăderea salinităţii şi este probabil să moară.
Autorităţile sanitare atrag atenţia asupra pericolului asupra sănătăţii publice din cauza contaminării fântânilor şi a apei subterane. Ele aduc în discuţie infecţii intestinale deosebit de periculoase, cum sunt holera şi botulismul.
Cea mai mare ameninţare este că apa a spălat o cantitate incomensurabilă de gunoaie provenite din aproximativ 15 ha de gropi de deşeuri menajere. Toxicitatea, în aceste momente, nu poate fi nici măcar aproximată. Este perioada împerecherii, perioada cuibăritului şi a depunerii icrelor, ceea ce înseamnă că mii de vietăţi vor avea de suferit în mod direct, inclusiv specii aflate în pericol de extincţie.
În acest context, Organiaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia asupra riscului semnificativ de boli transmisibile prin apă contaminate, cum ar fi holera şi botulismul, tifosul, precum şi boli transmisibile de rozătoare, cum ar fi leptospiroza şi tularemia. Impactul fizic, asupra infrastructurii sociale, este, şi el, devastator – acesta presupune reducerea accesului la servicii esenţiale, precum dializa şi îngrijirea pacienţilor cu cancer.
În România şi Bulgaria, miniştrii Mediului din aceste ţări spun că avertismentele OMS privind riscul de holeră pe litoralul românesc şi respectiv bulgăresc al Mării Negre “nu au fundament”. Într-un comunicat remis publicităţii vineri (16 iunie n. red.), ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, Mircea Fechet, dădea asigurări că dezastrul din Ucraina nu are impact asupra calităţii apei Mării Negre din teritoriile româneşti:
„De asemenea, luând în considerare imaginile satelitare prezentate, distanţa între gura de vărsare a Niprului şi apele teritoriale româneşti, deplasarea maselor de aer şi a curenţilor marini, temperatura şi salinitatea apei, specialiştii preconizează că riscul ca sănătatea oamenilor, a mediului ecosistemelor din acvatic sau calitatea apei de îmbăiere să fie în pericol, este minim. Cu toate acestea, vom continua să monitorizăm în ritm alert toţi parametrii şi suntem pregătiţi să intervenim la cel mai mic semn de pericol”, a spus acesta.
CONCLUZII
În ciuda asigurărilor date de miniştrii Mediului din cele două ţări, Organizaţia Mondială a Sănătăţii monitorizează, la rândul său, situaţia şi nevoile reale ale populaţiei afectate.
Holera este o boală infecţioasă gravă şi extrem de contagioasă, care poate avea consecinţe devastatoare asupra sănătăţii omului. În contextual distrugerii barajului de la Kakhovka şi a eliberării deşeurilor toxice în marea Neagră de la Odessa, pericolul holerei este cât se poate de real.
Holera este cauzată de bacteriile din specia Vibrio cholera şi se răspândeşte în principal prin consumul de apă şi alimente contaminate. Holera se manifestă prin diaree apoasă abundentă, crampe abdominale, greaţă şi vărsături. Acestea pot duce rapid la deshidratare extremă şi, în absenţa unui tratament adecvat, pot fi fatale.
Pentru a preveni răspândirea holerei şi a controla situaţia, este esenţială luarea unor măsuri preventive şi de intervenţie adecvate, care să includă: monitorizarea calităţii apei şi a alimentelor. Autorităţile sanitare trebuie să efectueze teste periodice pentru evaluarea calităţii apei. De asemenea, este extrem de importantă păstrarea unei igiene personale foarte bune.
