UPDATE, ORA 22.10
Ucraina a anunţat, sâmbătă seară, că a avut loc al treilea schimb de prizonieri cu Rusia, care a permis eliberarea a 12 soldaţi şi 14 civili ucraineni.
“La ordinul preşedintelui Volodimir Zelenski, al treilea schimb de prizonieri a avut loc astăzi. 12 dintre militarii noştri, între care şi o femeie ofiţer, revin acasă. Am reuşit şi eliberarea a 14 civili, dintre care nouă sunt femei, astfel că în total sunt 26 de persoane”, a notat pe Telegram vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk.
Ea nu a precizat câţi ruşi au fost eliberaţi.
UPDATE, ORA 21.05
Cel puţin 176 de copii au murit şi 324 au fost răniţi de la începutul războiului, anunţă, sâmbătă, Parlamentul ucrainean, precizând că cifrele nu sunt definitive.
”Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei în Ucraina, 176 de copii au murit. Mai mult de 324 au fost răniţ”i, a transmis, sâmbătă Parlamentul ucrainean, într-un mesaj pe Twitter.
Oficialii ucraineni precizează că aceste cifre nu sunt definitive, deoarece se lucrează la stabilirea lor în locurile unde au avut loc atacuri active, în teritoriile ocupate temporar şi în cele eliberate.
UPDATE, ORA 19.43
Comisia Europeană a promis 1 miliard de euro pentru a sprijini Ucraina şi ţările ce primesc refugiaţi care fug de războiul cauzat de invazia rusă, a anunţat sâmbătă preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, relatează Reuters.
”Şase sute de milioane (de euro) din această sumă vor merge către Ucraina, autorităţile ucrainene şi parţial către Naţiunile Unite”, a spus Von der Leyen la evenimentul online de strângere de fonduri pentru refugiaţii ucraineni ‘Stand up for Ukraine’, găzduit de Varşovia. ”Şi 400 de milioane (de euro) vor merge către statele din prima linie care fac o muncă extraordinară şi ajută refugiaţii care vin”, a adăugat şefa executivului UE
UPDATE, ORA 18.19
Ucrainenii pot raporta abuzurile comise de forţele ruse contra drepturilor omului pe un nou website, a anunţat sâmbătă ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, potrivit dpa.
”Dovezile care sunt strânse în legătură cu atrocităţile comise de armata rusă în Ucraina vor garanta că aceşti criminali de război nu scapă de justiţie”, a scris Kuleba pe Twitter.
Website-ul cuprinde imagini şi relatări ale martorilor despre crime, torturi şi violuri contra civililor în timpul invaziei ruse începute pe 24 februarie în Ucraina.
UPDATE, ORA 17.01
Cancelarul austriac Karl Nehammer a sosit sâmbătă la Kiev pentru a-şi arăta sprijinul pentru guvern, în timp ce armata rusă continuă să vizeze sudul şi estul ţării, informează DPA.
Nehammer se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski şi cu primarul Kievului, Vitali Kliciko. De asemenea, el intenţionează să viziteze oraşul Bucea, locul unde oficialii ucraineni au declarat că sute de civili au fost masacraţi de forţele ruseşti înainte de a pleca.
Vizita lui Nehammer vine după cea efectuată vineri de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi de şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.
La sosirea în Ucraina, cancelarul austriac a declarat jurnaliştilor că atrocităţile de la Bucea trebuie să fie investigate pe deplin de experţi internaţionali independenţi.
Nehammer, care a preluat mandatul în decembrie, a declarat că scopul vizitei sale în Ucraina este de a oferi sprijin umanitar şi politic.
Austria, care nu este membră a NATO, a furnizat până acum, printre altele, 10.000 de căşti şi 9.000 de veste de protecţie pentru uz civil.
UPDATE, ORA 15.13
Aproximativ un sfert din trupele ruse utilizate în invazia Ucrainei sunt ”practic inoperabile”, în urma unor pierderi grele, precum şi din cauza logisticii şi întreţinerii slabe, potrivit unui oficial european, citat de CNN.
Rusia a organizat aproximativ 120 de grupuri tactice de batalion (BTG) în jurul Ucrainei înainte de invazie, a informat CNN la acea vreme.
După şase săptămâni de război, aproximativ 29 dintre acestea sunt acum scoase din funcţiune, a mai spus oficialul european.
Forţele ruse au încercat să combine unele dintre părţile rămase ale grupurilor tactice de batalion în unităţi de luptă coerente, folosind ce a mai rămas din două sau trei grupuri tactice de batalion pentru a încerca să alcătuiască unul singur, a adăugat oficialul.
Declaraţiile vin la o zi după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că Rusia a suferit pierderi ”semnificative” ale trupelor sale în Ucraina, calificându-le drept ”o tragedie uriaşă” pentru ţară într-un interviu pentru Sky News.
Întrebat dacă retragerea trupelor ruse de la Kiev şi din regiunea Kievului ar putea fi privită drept ”o umilinţă” pentru Kremlin, Peskov a spus că folosirea acestor cuvinte ar fi ”o înţelegere greşită a situaţiei”.
UPDATE, ORA 13.43
Fosta centrală nucleară de la Cernobîl (nordul Ucrainei) a fost preluată de forţele ruse în prima zi a invaziei, dar în prezent se află din nou sub controlul Ucrainei. În după-amiaza zilei de 24 februarie, forţele ruse au înconjurat Cernobîlul cu tancuri şi vehicule blindate, după ce au intrat în Ucraina pe la graniţa cu Belarus, la doar aproximativ 16 km distanţă. Personalul de la centrală care a supravegheat activitatea a fost nevoie să fure combustibil de la soldaţii ruşi pentru a împiedica un accident nuclear de proporţii. ”Dacă am fi pierdut curentul electric, ar fi putut fi catastrofal (…) Mi-a fost teamă că va fi o tragedie pentru umanitate”, a afirmat un membru al personalului ucrainean, conform BBC.
Aproximativ 170 de soldaţi ucraineni care păzeau centrala au fost duşi la subsol şi ţinuţi captivi. Apoi, soldaţii ruşi au percheziţionat incinta după armamament şi explozibili.
Inginerilor, supraveghetorilor şi altor cadre tehnice li s-a permis să continue munca. În următoarele două zile, au fost aduse echipe de la agenţia rusă de energie atomică Rosatom.
Personalul de la Cernobîl a fost dornic să păstreze controlul asupra întreţinerii centralei, unde sunt depozitate deşeuri radioactive.
”Au vrut să ştie cum este gestionată centrala. Au vrut informaţii despre toate procedurile, documentele şi operaţiunile. Mi-a fost teamă pentru că interogarea a fost constantă şi uneori făcută cu forţa”, a declarat Oleksandr Lobada, supervizor de radioprotecţie la centrală.
”A trebuit să negociem constant cu ei şi să încercăm din greu să nu-i jignim, astfel încât să permită personalului nostru să gestioneze instalaţia”, a spus inginerul Valeri Semonov.
Când alimentarea cu electricitate a fost întreruptă timp de trei zile, Valeri a spus că s-a grăbit să găsească combustibil pentru a menţine generatorul în funcţiune şi a fost nevoit să fure combustibil de la soldaţii ruşi.
”Dacă am fi pierdut curentul electric, ar fi putut fi catastrofal. Ar fi putut fi eliberat material radioactiv. Vă puteţi imagina foarte bine amploarea. Nu mi-a fost frică pentru viaţa mea. Mi-a fost teamă de ce s-ar întâmpla dacă nu aş fi fost acolo pentru a monitoriza centrala. Mi-a fost teamă că va fi o tragedie pentru umanitate”, a afirmat Oleksandr.
Zona din spatele centralei, numită ”Pădurea Roşie”, este unul dintre cele mai radioactive locuri de pe Pământ. Imaginile cu drone difuzate de armata ucraineană arată că soldaţii ruşi au săpat tranşee şi chiar au rămas acolo.
Conform Energoatom, agenţia de stat pentru energie nucleară a Ucrainei, soldaţii ruşi au fost expuşi la ”doze semnificative” de radiaţii.
Oficialii de la Cernobîl spun că soldaţii ruşi au jefuit tot ce au putut când au plecat şi au luat cu ei şi membrii captivi ai gărzii naţionale.
”Am reuşit să menţinem locul în siguranţă. Dar este supărător că au luat 169 dintre militarii noştri„, a spus Valeri.
UPDATE, ORA 12.31
Forţele ruseşti au distrus un depozit de muniţii de la Baza Aeriană Myrhorod din centrul Ucrainei, a informat, sâmbătă, agenţia de presă rusă Interfax, citând Ministerul rus al Apărării, relatează Reuters.
Un avion de luptă MiG-29 al forţelor aeriene ucrainene şi un elicopter Mi-8 au fost, de asemenea, distruse în atacul asupra bazei din regiunea Poltava, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konaşenkov.
Două persoane au fost rănite în urma atacului, potrivit lui Dmitro Lunin, şeful administraţiei regionale.
UPDATE, ORA 11.38
Un oficial occidental a confirmat la BBC că Rusia şi-a reorganizat comanda operaţiunilor sale în Ucraina, desemnând un nou general cu o vastă experienţă în operaţiunile de luptă în Siria.
Vorbind cu Gordon Corera de la BBC sub condiţia anonimatului, o sursă a spus că generalul Alexander Dvornikov, comandantul districtului militar de sud al Rusiei, conduce acum invazia.
„Acest comandant are multă experienţă în operaţiunile ruseşti în Siria. Aşa că ne-am aştepta ca şi comanda şi controlul general să se îmbunătăţească„, a afirmat sursa.
Noua numire a fost făcută în încercarea de a îmbunătăţi coordonarea între diferitele unităţi, deoarece grupurile ruseşti fuseseră anterior organizate şi comandate separat, conform sursei.
UPDATE, ORA 10.40
Ucrainenii au detectat un nivel de radiații mai ridicat decât cel normal în încăperile de la centrala nucleară de la Cernobîl unde au stat soldații ruși, cât timp au avut zona sub control, scrie CNN, care a vizitat situl.
Aparatul care măsoară radiațiile a început să țiuie ascuțit când soldații ucraineni au intrat în camera în care au stat rușii cât timp au controlat centrala nucleară de la Cernobîl, indicând un nivel de radioactivitate mai mare decât cel normal, relatează CNN.
Nu există nicio sursă radioactivă vizibilă, însă oficialii ucraineni spun că radiațiile vin de la particulele mici și de la praful pe care rușii le-au adus în clădire.
„Au mers în Pădurea Roşie și au adus material radioactiv pe încălțări. Celelalte zone sunt în regulă, dar radioactivitatea este mai mare aici, pentru că au locuit în această încăpere”, explică soldatul Igor Ugolkov.
Oficialii de la centrala nucleară spun că nivelul radiațiilor detectat în încăperea folosită ca dormitor de soldații ruși este cu foarte puțin peste ceea ce Asociația Mondială a Operatorilor Nucleari (World Nuclear Association) definește ca fiind radiație naturală.
O singură expunere nu prezintă pericol, însă expunerea prelungită poate fi periculoasă pentru sănătate.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
ŞTIREA INIŢIALĂ
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că toţi cei aflaţi în spatele atacului rus din gara Kramatorsk vor fi traşi la răspundere, potrivit CNN.
„Aceasta este o altă crimă de război a Rusiei pentru care toţi cei implicaţi vor fi traşi la răspundere„, a spus el vineri, adăugând că propaganda statului rus încearcă să dea vina pe forţele armate ucrainene pentru atac.
„Aşteptăm un răspuns global ferm la această crimă de război„, a spus el, potrivit news.ro.
Zelenski a confirmat anterior rapoartele anterioare ale şefului administraţiei militare din regiunea Doneţk, potrivit cărora cel puţin 50 de persoane au fost ucise în atac, inclusiv cinci copii.
„La fel ca masacrele de la Bucea, precum şi multe alte crime de război ale Rusiei, atacul cu rachete de pe Kramatorsk trebuie să fie una dintre acuzaţiile de la tribunal, ceea ce se va întâmpla„.
Preşedintele ucrainean a mai spus că „toate eforturile lumii” vor fi direcţionate să stabilească minut cu minut „cine ce a făcut, cine a dat ordine, de unde a venit racheta, cine o transporta, cine a dat ordinul şi cum a fost coordonată lovitura”. „Responsabilitatea este inevitabilă„, a adăugat el.
Pe de altă parte, trupele ruse au „deportat forţat” mai mult de 600.000 de ucraineni, inclusiv în jur de 121.000 de copii în Rusia, a afirmat Liudmila Denisova, comisarul ucrainean pentru drepturile omului.
Într-o declaraţie publicată pe Facebook, Denisova a spus că locuitorii oraşului Izium ocupat temporar din regiunea Harkov sunt mutaţi cu forţa în Rusia
Denisova a spus: „Nu este prima dată când trupele ruse au folosit astfel de tactici. După ce au adus oraşul într-o situaţie critică, inamicul oferă un coridor condiţionat către Rusia, aparent pentru a salva oameni, fără a le lăsa alternativă. În prezent, mass-media ruseşti relatează că au deportat 615.000 de persoane din Ucraina, inclusiv 121.000 de copii„.
La Makariv, în regiunea Kiev, armata rusă a ucis 132 de civili, a declarat primarul oraşului, în timp ce oficialii ucraineni continuă să evalueze amploarea distrugerii în jurul capitalei şi în nordul ţării, conform CNN.
Oficialii locali au adunat cadavrele şi au spus că au fost împuşcaţi de forţele ruse, a declarat primarul Vadim Tokar pentru televiziunea Parlamentului ucrainean.
Aproape toată infrastructura lui Makariv a fost distrusă, a spus el, adăugând că apartamente şi alte clădiri au fost bombardate şi un spital a fost distrus.
„De mai bine de o lună suntem fără curent, apă, gaz, fără linii telefonice. Nici măcar nu avem bunuri esenţiale acasă”, a spus Tokar.
Makariv, a spus el, a fost lovit de o „catastrofă medicală”, având în vedere că toţi medicii au fost evacuaţi.
De asemenea, el a avertizat că oamenii din oraş trebuie să fie atenţi, deoarece minele sunt împrăştiate pe câmpuri.
„Zonele noastre defrişate sunt pline de mine, aşa că vom lucra mai întâi la deminarea acestor zone înainte de a începe restaurarea completă a infrastructurii”, a spus el.
Oraşul a primit ajutoare, iar cetăţenii ies în stradă şi fac tot ce le stă în putinţă pentru a curăţa dărâmăturile, a spus primarul.
Înainte de invazie, în Makariv locuiau aproximativ 15.000 de oameni, dar acum au mai rămas mai puţin de 1.000. Tokar a spus că locuitorii se întorc treptat, iar oraşul îşi revine încet.
Potrivit estimărilor preliminare, aproximativ 45% din Makariv a fost distrus, a spus Tokar.
