Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a declarat, sâmbătă, că pentru Bruxelles scandalul Bâstroe nu există.
Întrebată, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, dacă este un arbitru în scandalul Bâstroe, Adina Vălean a explicat că acest scandal nu există la Bruxelles.
”Scandalul Bâstroe nu se vede în niciun fel la Bruxelles, nu există. La Bruxelles nu există, nu, pentru că nu am fost solicitaţi în mod expres”, a subliniat Vălean.
Întrebată, de asemenea, dacă Ministerul Transporturilor ar trebui să facă această solicitare, Vălean a răspuns că solicitarea poate fi făcută de oricine se consideră în mijlocul unui scandal.
”Cei care consideră că sunt în mijlocul unui scandal. Deci eu la Bruxelles, comisarul de Transport, am primit o solicitare din partea Ucrainei la un moment dat, când extindeam hărţile de infrastructură de transport, cu rugămintea de a include din partea Ucrainei, braţul Chilia în reţelele de transport europene. El nu este acum în reţelele principale de transport. Conform regulamentelor noastre, noi nu putem, când ai infrastructură transport la frontieră între două ţări, să incluzi nimic, fără acceptul celeilalte. Şi atunci ceea ce am iniţiat a fost o consultare cu România, am primit un punct de vedere rezervat, am informat partea ucraineană, care n-a mai zis nimic referitor la faptul că nu poate intra în hărţile de transport braţul Chiria din motivele care s-au spus. Este practic singura sesizare sau solicitare oficială pe care am primit-o la Bruxelles”, a explicat Vălean.
Comisarul european pentru Transporturi a subliniat că urmăreşte dezbaterea, ca român.
”Acuma, sigur, se întâmplă că eu sunt român, că urmăresc, desigur, dezbaterea din România, că ştiu un pic şi eu istoricul faptelor şi întâmplărilor legate de Delta Dunării, că ţin, ca român, la acest spaţiu de mediu, care este absolut extraordinar şi unic pe continentul nostru, dacă nu, cu specificităţile lui, în lume (…) Interesul tuturor este că această chestiune să se discute”, a declarat Adina Vălean.
Vălean s-a întrebat de ce România şi Ucraina nu au avut o relaţie de colaborare, deşi sunt ţări vecine.
”Eu am constatat de mai multă vreme, eram parlamentar european mai la începuturile carierei mele şi eram invitaţi toţi să intrăm în nişte grupuri de prietenie sau comisii cu diverse ţări şi sigur, de la Australia la Noua Zeelandă. Şi eu m-am gândit să intru în comisia pentru Ucraina. Da, vorbim acum de 10-15 ani. De ce? Pentru că întotdeauna m-a fascinat această idee, că noi avem un vecin atât de mare cu care practic nu colaboram şi îi vedeam pe colegii mei polonezi care erau într-o efervescenţă economică, de schimburi cu Ucraina ş.a.m.d. şi mă tot întrebam România de ce? (…) finalmente, tragi linie şi constaţi că, dacă tu nu ai un dialog permanent şi transparent cu un vecin sau un partener, voi poate şi vă înţelegeţi, dar dacă nu vorbiţi, cum o să ajungeţi la o concluzie comună?”, a spus Adina Vălean.
Întrebată cum explică acest blocaj, comisarul european a concluzionat că România şi-a dorit foarte mult în UE şi s-a uitat mai mult spre vest.
”Poate a fost şi reticenţa asta faţă de fostul spaţiu sovietic, dar trăim într-o altă lume, suntem într-o altă realitate, noi suntem un membru al Uniunii Europene, noi putem oferi acestor ţări dinspre estul nostru. Şi uitaţi-vă acuma cum apar noi parteneri, de exemplu, toate ţările caucaziene care vor acum să dezvolte coridorul de mijloc, cum vin către noi şi poarta de intrare în Uniunea Europeană e… cine? Păi, România, aici, la Marea Neagră, adică e un tip de politică care eu sunt convinsă că se va dezvolta şi în România, dar care nu a existat din varii motive, nu neapărat rele intenţii”, a afirmat Vălean, potrivit news.ro.
Referitor la Canalul Bâstroe, Adina Vălean a subliniat că părţile au fost încurajate să cadă de acord şi să decidă.
”Zic opinia mea şi mesajul pe care noi l-am transmis în procesul de mediere, pentru că noi am încurajat părţile, să cadă de acord, să măsoare, să decidă”, a explicat Vălean.
Întrebată care este rezultatul acestei măsurători, Adina Vălean a răspuns că ”o să aflăm”.
”O să aflăm, pentru că trebuie să-şi facă fiecare o gândire proprie în legătură cu evaluarea pe care o are de mediu, comercială, economică ş.a.m.d. şi împreună să ia o decizie. Noi dorim să facilităm acest dialog. Mie nu-mi place chestia asta, că vine Comisia Europeană şi le spune ce să facă, nu mi-a plăcut, nu-mi place nici ca român şi nu cred că le place necesar nici ucrainienilor. Deci cel mai bine ar fi ca părţile să discute şi să ajungă la o convenţie (…) În momentul de faţă, la Comisia Europeană, nu avem nicio solicitare oficială de a media ceva. Am făcut-o din propria iniţiativă, pentru că vrem să funcţioneze coridoarele solidarităţii. Vrem să fie bună înţelegere aici, pentru că sunt porturi ucrainiene la Dunăre în care vin cereale, pentru că e portul Giurgiuleşti al Moldovei, pentru că avem interese economice de o parte şi de alta. Dar Canalul Sulina este cel pe care îl sprijinim şi îl considerăm principalul canal de trafic de mărfuri în Delta Dunării”, a afirmat Adina Vălean.
Pe de altă parte, Comisarul European pentru Transporturi a subliniat că ţara noastră este un partener serios al Uniunii Europene în problema Ucrainei şi a amintit cum în primele zile ale conflictului românii au mers la graniţe pentru a primi cetăţeni ucraineni fugiţi din calea războiului. În criza cerealelor, mai spune Vălean, România a aşteptat o soluţie comună şi nu s-a grăbit să ia decizii, aşa cum s-a întâmplat în alte state.
”Să ştiţi că România este un partener foarte serios al Uniunii Europene în ceea ce priveşte demersul comun şi solidaritatea şi eforturile pentru a contracara această tensiune de la graniţele Uniunii Europene. A fost, aş spune, impecabilă. De la solidaritatea arătată de simpli cetăţeni români în primele zile ale conflictului, care au mers în graniţă, care au luat acasă refugiaţi ucrainieni, până la, mai recent, cumpănirea cu care România a stat, a discutat şi a aşteptat o soluţie comună la, să spunem, criza cerealelor”, a declarat Adina Vălean.
Comisarul european s-a referit şi la ajutorul dat de România Ucrainei, în criza cerealelor.
”Noi nu putem lăsa fluctuaţiile de piaţă să se transforme într-o chestiune de natură politică între Uniunea Europeană şi Ucraina. Ar fi mai mare păcatul, pentru că această colaborare şi solidaritate s-a exprimat într-un mod foarte solid. România, o dată în plus în această chestiune, a fost cu nume apreciată în cadrul Comisiei Europene. De ce? Pentru că nu a luat măsuri unilaterale. A zis să venim să discutăm şi să vedem ce putem face împreună pentru a minimiza efectele, să spunem, de piaţă într-un anume moment”, a precizat Vălean.
Adina Vălean a arătat că rutele de import-export ale Ucrainei şi Republicii Moldova au fost brusc tăiate în urma agresiunii Rusiei.
”Ele, în mod tradiţional, aveau pieţe către Rusia, Belarus. S-au trezit în faţa acestei agresiuni, s-au trezit cu o Mare Neagră blocată. Încotro? Pentru că o economie şi o societate nu poate funcţiona dacă nu are influxuri de capital, dacă nu poate face comerţ, să vândă, să cumpere lucruri esenţiale. Deci, dincolo de cereale, avem minereuri extrem de necesare, pieţe internaţionale şi cele europene care vin din direcţia respectivă. Avem ajutor umanitar extrem de necesar Ucrainei, avem combustibili, sunt foarte multe lucruri care fac parte din acest comerţ”, a spus Vălean.
Comisarul european a arătat că valoarea exporturilor UE către Ucraina este mai mare decât din Ucraina către UE.
”Să ştiţi că valoarea per ansamblu a exporturilor Uniunii Europene către Ucraina de la începutul războiului este mai mare decât invers. Asta de ce? Pentru că Ucraina are nevoie de foarte multe produse, le obţinea în alte părţi, acuma le obţine din piaţa europeană, iar ţările de frontieră, România inclusiv, sunt printre principalii beneficiari ai accesului în piaţa asta ucraineană, care este totuşi foarte mare. În general se consideră că noi tot facem favorul Ucrainei. Dar, până la urmă, ca în orice parteneriat sau o relaţie onestă între două entităţi şi în comerţul global internaţional toată lumea beneficiază într-un fel sau altul. Era nevoie de produse. Noi avem o piaţă în plus, de ce nu? ”, a subliniat Adina Vălean.
Vălean s-a referit şi la transportul de cereale al Ucrainei.
”Peste 50% din tot ceea ce înseamnă schimburile externe ale Ucrainei pe coridoarele solidarităţii sunt prin cluster-ul din România – Dunăre, Portul Constanţa. Este enorm şi arată, de exemplu, contribuţia României în aceste coridoare ale solidarităţii”.
Întrebată dacă se încearcă o integrare economică a Ucrainei şi Republicii Moldova în UE, Vălean a subliciat că Uniunea Europeană este un spaţiu comun economic.
”În fond, Uniunea Europeană este şi un spaţiu comun economic, în care toate ţările sunt membre ale Uniunii Europene, dar sunt interdependente şi parteneri extraordinari pentru schimburile… De fapt, asta ar fi fost ideea de pornire a Uniunii Europene, până la urmă, o comunitate de prosperitate care punând împreună spaţii economice, să ajungă să se dezvolte şi să aducă mai multă prosperitate cetăţenilor lor. Apoi a apărut integrarea politică, care acum sigur este cea pe care o vedem că are, să zicem, preponderenţă. La fel, cred eu, şi pentru Ucraina şi Moldova. Până la integrarea politică, această integrare de pieţe este un motor absolut esenţial şi care poate aduce beneficii concrete”, a mai declarat Adina Vălean.
