Președintele Klaus Iohannis este convins să meargă spre alegeri anticipate și forțează Parlamentul să refuze premierul desemnat, Ludovic Orban. Dacă Parlamentul nu-l votează pe Orban, atunci cu siguranță a doua desemnare a președintelui va fi tot Ludovic Orban. Se vorbește tot mai intens despre un posibil blat între PNL și PSD, iar lipsa conflictului dintre aceste două partide nu face decât să întărească acest zvon. Au apus vremurile în care PSD ducea un război cu președintele Klaus Iohannis.
Guvernul Ludovic Orban – cel demis în urmă cu două zile – se pregătise deja de alegeri parlamentare anticipate cu Ordonanțe de Urgență care modificau legea electorală. Potrivit OUG-urilor adoptate de guvern cu o seară înainte de a fi demis, am putea asista la o premieră națională – alegeri locale și parlamentare care să țină două zile, pe durata întregului weekend, informează europalibera.org.
Dar cea mai importantă modificare adusă de Guvern prin OUG este aceea de a limita termenul maximul până la care pot fi organizate alegerile anticipate din momentul dizolvării Parlamentului. Constituția României spune, la Art 61, alin(1), că se vor organiza anticipate în cel mult trei luni, iar Guvernul vine cu OUG și trebuie anunțate cu 50 de zile înainte. Nu mai este clar ce termen se va aplica – cel de 50 de zile stabilit de OUG sau cel de 90 de zile stabilit de Constituție? Sau OUG este o modificare adusă Constituției? Rămâne de văzut dacă această Ordonanță va fi publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare și dacă, după intrarea ei în vigoare, va fi dezbătută de Curtea Constituțională.
O altă măsură adoptată prin OUG a fost aceea prin care la alegerile parlamentare se va vota oriunde, pe liste suplimentare, ceea ce ar putea schimba complet rezultatul final al alegerilor și ar crește turismul electoral. Spre exemplu, dacă votul va fi organizat vara, când tinerii merg în weekend la mare, mulți dintre ei vor vota în stațiunile din județul Constanța, deși vor avea domiciliul sau reședința în alte orașe ale țării, și atunci dorința constănțenilor va fi pusă în umbră. Este o provocare pentru democrația reprezentativă și ar putea să nască numeroase nemulțumiri în rândul comunităților locale.
O altă provocare este aceea că anumite secții de votare nu vor reuși să facă față valului mare de „turiști” pe liste suplimentare. Secțiile de votare au capacitate doar pentru persoanele înscrise pe lista locală, iar dacă la o secție de vot din Mamaia vin 10.000 de turiști, atunci votanții vor fi nevoiți să stea la coadă sau secția va ajunge să fie închisă din lipsă de buletine de vot, de ștampile sau de spațiu, cum am văzut în trecut la secțiile de votare din străinătate. Comisiile din secțiile de votare vor fi bulversate, deoarece unor persoane le vor oferi 6 buletine de vot, iar celor de pe liste suplimentare doar 2 buletine de vot.
În cazul în care alegerile locale și alegerile parlamentare anticipate se vor organiza în aceeași zi, ne lovim de o altă dificultate: numărul foarte mare de buletine de vot. O persoană care se va prezenta la vot va avea 6 buletine de vot în mână: Senat, Camera Deputaților, Primărie, Consiliul Local, Consiliul Județean, președintele Consiliului Județean. (Turiștii pe liste suplimentare vor primi doar două buletine de vot).
Cele 6 buletine de vot înseamnă și 6 urne în care să fie introdus fiecare buletin de vot. Acest lucru va crește timpul necesar pentru a vota, dar și timpul necesar pentru a număra buletinele, pentru a le proteja. De asemenea, va fi nevoie de secții de vot mai mari și de un număr mai mare de observatori.
Curtea Constituțională a explicat încă din 2012 provocările pe care le presupune organizarea alegerilor locale împreună cu alegerile anticipate. CCR a decis, la vremea respectivă, că nu este posibilă comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Potrivit g4media.ro, judecătorii constituționali și-au motivat decizia cu trei argumente:
- „legea modifică procedura de desfășurare a alegerilor cu mai puțin de un an înainte de scrutin, ceea ce poate crea dificultăți autorităților
- legea determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot (alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean)
- legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales (legea contestată prevedea că o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator)”
Momentan, în Parlament se duce o bătălie pentru alegeri anticipate. În cazul în care vom avea comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare anticipate, Curtea Constituțională va da verdictul în acest conflict.
De asemenea, chiar și Comisia de la Veneția a spus că nu se pot aduce modificări legii electorale cu mai puțin de 12 luni până la alegeri. PSD a sesizat din nou Comisia de la Veneția și se așteaptă decizia experților. Doar că această expertiză ar putea să nu mai vină, deoarece PSD a sesizat Comisia doar pentru modificare legii privind alegerea primarilor în două tururi, ceea ce nu se va mai întâmpla. Comisia de la Veneția se poate autosesiza în cazul Ordonanțelor de Urgență. Doar că respingerea deciziilor Comisiei de la Veneția nu atrage nicio sancțiune, ci presupune doar izolarea României, adică țara noastră va fi considerată un stat care încalcă principiile democrației.
Guvernul Dăncilă a stabilit în 2019 că președintele Consiliului Județean trebuie ales prin votul direct al cetățenilor, iar Guvernul Orban voia să revină la votul indirect, adică președintele de CJ să fie ales de consilierii județeni. PNL a renunțat la această Ordonanță de Urgență, motivând, prin Cătălin Predoiu, că „din punct de vedere constituţional avem o vulnerabilitate de netrecut. Acest sistem nou de alegere a preşedinţilor de CJ într-o manieră indirectă reprezintă o schimbare faţă de situaţia anterioară, ceea ce ar intra în contradicţie cu decizia CCR, care impune păstrarea sistemelor de vot neschimbat cu o perioadă de un an de zile înainte de alegeri”, arată adevărul.ro.
Alegerile parlamentare anticipate sunt o provocare pentru sistemul electoral din România, dar mai ales pentru instituțiile statului român, care vor trebui să se organizeze exemplar. Totuși, ținând cont că există deja o decizie a CCR care interzice comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, scad drastic șansele pentru a vota în același timp și pentru locale, și pentru parlamentare.
