Majoritatea cetățenilor români sprijină în acest moment o reformă administrativ teritorială a țării, arată datele unui proiect de cercetare sociologică inițiat și coordonat de think-tank-ul Strategic Thinking Group. Mai exact, procentul românilor care cred că o reformă administrativ teritorială a României este necesară a ajuns la 64,7% în lunile septembrie – octombrie ale acestui an, în creștere cu aproape 4 procente față de lunile mai-Iunie.
Un proiect promis de mulți, asumat de puțini
Ultima reorganizare administrativ-teritorială din România a avut loc în urmă cu peste 50 de ani, în timpul regimului comunist. De atunci, în România post-decembristă s-a vorbit mult despre reforma administrativă, dar s-au realizat puține lucruri.
Argumentele cel mai des invocate în favoarea unei reforme administrative țin de eficientizare, descentralizarea puterii și ajustarea unor lucruri care nu se mai potrivesc cu realitățile din prezent. Anterior împărțirii în județe, țara fusese împărțită în raioane, o practică folosită de comuniști până în 1968. Acest model era unul de inspirație sovietică. A urmat împărțirea pe județe, care continuă să servească drept principal model administrativ și astăzi. Doar că acest model devine unul tot mai greoi într-o lume care pun preț viteza de reacție și pe eficiență la nivel local.
Guvernanții au sesizat problemele acestui model mai ales după aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. Modelul administrativ teritorial actual pune nu numeroase probleme. Unele județe sunt mai dezvoltate decât altele, banii ajung în unele zone mai usor decât în altele. Actuala împărțire administrativ teritorială amplifică inegalitățile sociale și creeză probleme chiar și în ceea ce privește colectarea taxelor și a impozitelor.
Pentru a eficientiza lucrurile, de-a lungul timpului guvernanții au venit cu propuneri noi. Cea mai des vehiculată propunere a fost cea a comasării județelor în diferite regiuni: vest, nord-vest, centru, nord-est, sud-est, sud, sud-vest. Aceasta este de altfel și împărțirea de care țin cont acum guvernanții când vine vorba despre așa numitele “regiuni de dezvoltare”.
Dar o reformă efectivă nu a fost asumată până acum de nimeni. În 2012 președintele Traian Basescu spunea că exista câteva obiective esențiale pentru România pe termen mediu si lung, pentru modernizarea statului. Printre acestea el identifica și reforma administrativ-teritorială. În prezent guvernanții su început să vorbească tot mai des pe marginea acestui subiect. Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, milita și el pentru o reformă administrativ teritorială care să ducă la mai puține județe. “Cred că o reformă administrativă, care din 42 de județe să facem 15, nu este o idee rea”, spunea Daraban.
Care sunt beneficiile reformei administrativ-teritoriale
Reforma administrativă rămâne însă un obiectiv pe hârtie chiar dacă beneficiile ar fi evidente: o mai bună colectare, o descentralizare a puterii, reducerea inegalităților între diferite județe ale României etc. Momentan lipseste voința politică, însă, așa cum vedem, populația își dorește tot mai mult reforma administrativ teritorială, iar aceasta ar putea deveni în viitorul apropiat o temă majoră de dezbatere în campaniile electorale din țară. Dacă guvernanții vor continua să ignore tema aceasta, atunci există riscul ca forțe populiste și iliberale să o capitalizeze mai devreme sau mai târziu, iar consecințele ar putea fi catastrofale.
