Parlamentul European este într-un uriaș scandal de corupție, după ce procurorii au descoperit că, în ultimii ani, mai mulți europarlamentari ar fi primit bani pentru a promova imaginea Qatarului în interiorul Uniunii Europene, însă ancheta se extinde în fiecare zi și apar acuzații mai grave legate de bugetul UE sau spionaj.
Magistrații belgieni au descoperit un grup amplu în Parlamentul European care se implica în „fapte de corupție în interiorul instituțiilor europene, cu sau fără legături cu Uniunea Europeană”. Magistrații au făcut percheziții la domiciliul mai multor actuali și foști europarlamentari din mai multe state UE. Fostul europarlamentar Antonio Panzeri (din Partidul Democrat din Italia) și consilierul său Francesco Giorgi au fost arestați de magistrații belgieni. Panzeri ar fi avut acasă peste 700.000 de euro, iar polițiștii suspectează că ar proveni din luare de mită.
În urma interogatoriului, Giorgi ar fi recunoscut că făcea parte dintr-un grup de corupție care a ajutat atât Qatarul, cât și Marocul în interiorul instituțiilor UE. Giorgi ar fi suspectat că europarlamentarii Andrea Cozzolino și Marc Tarabella (ambii din PD Italia) ar fi primit mită prin intermediul lui Panzeri. Marocul ar fi fost implicat în această operațiune prin serviciul său de spionaj, Dged. Jurnaliștii italieni precizează că Giorgi, Cozzolino și Panzeri ar fi fost în contact cu spionii trimiși de Maroc în Europa, dar și cu oficiali din Ambasada Marocului în Polonia.
Europarlamentarul Eva Kaili, din Grecia, a fost și ea arestată în cazul Qatargate, iar polițiștii au găsit 750.000 de euro în caza acesteia, în urma perchezițiilor. 600.000 de euro erau într-o valiză, aflată în posesia tatălui Evei Kaili, iar restul în casa europarlamentarului. Eva Kaili avea funcția de vicepreședinte al Parlamentului European și a fost demisă când magistrații au făcut acuzațiile. Aceasta a negat mereu că ar avea vreo legătură cu banii, spunând că tatăl ei era curierul și nu a vrut să-i primească. Scandalul Kaili se poate extinde și în alte instituții europene, deoarece aceasta lucra în colaborare directă cu Consiliul UE și Comisia Europeană, a arătat avocatul acuzatei.
Caracatița de corupție din Parlamentul European era extinsă și la ONG-uri sau sindicaliști. Magistrații belgieni au decis arestarea lui Niccolo Figà-Talamanca, secretarul general al ONG-ului No Peace Without Justice. Figà-Talamanca figurează printre persoanele apropiate de oficialii din Qatar, iar magistrații îl acuză de implicare în acest scandal. ONG-ul ar fi avut rolul să promoveze Cupa Mondială organizată în Qatar și să facă propagandă despre progresele înregistrate de Qatar în privința drepturilor umane.
Ce au câștigat Qatar și Maroc
Chiar dacă sunt două țări cu interese diferite, caracatița corupției pare aceeași în ambele cazuri. Qatarul a urmărit să cumpere tăcerea instituțiilor europene și să aibă o imagine pozitivă înainte de Cupa Mondială care se joacă acum în statul arab. Înainte de această anchetă, Eva Kaili era o mare susținătoare a Qatarului și declara că statul arab făcea progrese: „Unii de aici cer să-i discriminăm (n.r. pe qatarieni). Îi bullizează și acuză de corupție pe oricine vorbește cu ei (n.r. Qatar). Dar cumpără gazul lor. Sunt buni vecini și parteneri. Au reușit deja imposibilul”, spunea Kaili despre Qatar.
Grupul S&D din Parlamentul European a fost divizat în momentul în care i s-a cerut să acuze abuzurile Qatarului. Mai mulți europarlamentari S&D au refuzat să acuze Qatarul și le-au luat apărarea arabilor.
În timp ce se cunoșteau toate abuzurile din Qatar, mai multe state UE au decis să cumpere gaz din Qatar. Italia este cel mai mare cumpărător de gaz lichefiat din Qatar și, totodată, un partener pentru companiile qatareze. În acest an, Eni, companie italiană pentru importul de gaz, a semnat un contract cu autoritățile din Qatar pentru producerea și exportarea de gaz în lume. Germania și-a crescut foarte mult importul de gaz din Qatar, cu un contract până în 2026. Chiar și cazul gazului, statele UE au fost reduse la tăcere și nu au mai acuzat abuzurile comise de Qatar sau numeroșii muncitori exploatați și morți pe șantierele pentru Cupa Mondială.
Marocul a avut alte interese, nu s-a concentrat pe propagandă. Marocul s-a infiltrat în instituțiile UE pentru a influența deciziile la nivel european. Pentru a prinde această rețea de corupție, serviciile secrete din Belgia au colaborat cu colegii lor din mai multe state UE. Informațiile referitoare la Maroc sunt încă secrete, deoarece este un scandal de spionaj la cel mai înalt nivel din UE.
În 2019, UE și Maroc semnau un acord privind pescuitul, care includea o zonă din Sahara Occidentală. Acordul respectiv a fost declarat ilegal în 2021 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce arată că PE a votat un acord complet împotriva legislației. Acest acord ar putea fi unul dintre subiectele scandalului, mai ales că pentru Maroc are o valoare de miliarde de euro. Banii pe care statul african îi putea câștiga le-ar fi adus liniștea politicienilor de la Rabat.
Ce riscă UE
Uniunea Europeană riscă să-și piardă credibilitatea după acest scandal. Dacă UE se promova ca un apărător al drepturilor și libertăților, scandal Qatargate va reprezenta o mare problemă pentru diplomația tuturor statelor membre UE. Peste mai puțin de doi ani vor fi alegerile pentru Parlamentul European și va fi greu de explicat tot acest scandal european.
Inclusiv Parchetul European poate da o lovitură dură PE, după ce a decis să înceapă ancheta împotriva europarlamentarilor Maria Spyraki și Eva Kaili, pe care le acuză de fraudă în detrimentul bugetului UE. Maria Spyraki este parte din grupul PPE din Parlamentul European, astfel că problemele se extind și în celelalte grupul, nu doar la Social-Democrați. Spyraki a fost deja suspendată din partidul său din Grecia, în urma acestor acuzații.
Între grupurile PPE și S&D din Parlamentul European poate începe un conflict lung până în 2024, dar anchetele aflate în curs arată că ambele au anumite probleme interne. Cele două grupuri sunt reprezentative pentru Parlamentul European și au cea mai mare influență în instituțiile europene. Implicarea lor în cazuri de corupție nu face decât să afecteze credibilitatea UE pe scena internațională.
