Istoria recentă a României ne arată că în ultimul deceniu au apărut trei partide care au exploatat nemulțumirile și protestele cetățenilor. Cu puțin timp înainte de alegeri, aceste partide și-au făcut apariția pe scena politică și au cucerit imediat un electorat semnificativ, care le-a ajutat să intre în primării și Parlament. Valurile de nemulțumiri au fost decisive pentru acest succes care a surprins pe toată lumea.
PP-DD și protestele anti-Boc
Partidul Poporului Dan Diaconescu (PP-DD) a fost partidul care a avut o rapidă ascensiune, dar și o rapidă prăbușire și dispariție. La început de 2012, guvernul condus de Emil Boc se confrunta cu proteste în toată țara, după ce adoptase mai multe măsuri de austeritate. Emil Boc voia să reformeze sistemul de sănătate, prin privatizarea parțială a sistemului de urgență, ceea ce a înfuriat cetățenii.
PPDD, un partid format în 2011 în jurul lui Dan Diaconescu, a cunoscut ascensiunea politică în 2012, într-un context politic foarte instabil, după 3 ani de criză economică, în care cetățenii au suportat tăieri de salarii și pensii.
Discursul folosit de PPDD-iști a fost unul anti-sistem, în fața unui electorat din mediul rural. Dan Diaconescu avea o luptă cu „ciocoii” din PSD, PDL și PNL, promițându-le votanților că va lua averile celor bogați și le va oferi poporului. „Vom lua banii de la ciocoi şi îi vom împărţi poporului”, spunea Diaconescu în campania electorală. „O să le luați și casele, și mașinile să le împărțiți” (video aici)
Cu mesajele sale extremiste, care aminteau de regimul comunist, PPDD a reușit să obțină aproape 15% la alegerile parlamentare din 2012, iar la cele locale a câștigat 31 de primării în toată țara și peste 3.000 de consilieri locali și 134 de consilieri județeni. În 2015, a făcut fuziunea cu UNPR, după ce mai mulți parlamentari deja plecaseră la alte partide.
USR și protestele anti-corupție
USR a reușit să profite în 2016 de valul de proteste anti-corupție, care începuse din 2015, după incendiul din clubul Colectiv. Mai mulți activiști au participat la acele proteste, iar după scurt timp au înființat partidul. La alegerile locale din 2016, partidul se numea USB și a candidat doar în București cu Nicușor Dan, care a fost învins de Gabriela Firea. În doar 6 luni, Nicușor Dan și echipa USB au reorganizat toată structura politică și a apărut Uniunea Salvați România, care a candidat la alegerile parlamentare, obținând 9%.
Sloganul electoral pe care USR l-a folosit în 2016 a fost „În sfârșit ai cu cine!”, iar întreaga campanie electorală a fost construită pe colaborarea cu fostul premier Dacian Cioloș, care nu s-a înscris în USR. În schimb, mai mulți membri ai guvernului Cioloș au ajuns în USR și au preluat imediat controlul partidului, printre aceștia numărându-se Cristian Ghinea și Dan Barna.
USR a profitat inclusiv de celebritatea DNA, din acea perioadă, și a cucerit un electorat care prefera discursul anti-corupție. Dacă PPDD avea succes în mediul rural, USR s-a concentrat pe mediul urban, având succes în marile orașe din România precum București, Cluj sau Timișoara.
USR era un partid format din membri educați, cu un nivel de trai cu mult peste medie, unii chiar bogați, prieteni cu procurorii (cum e cazul lui Cristian Ghinea care scris o carte despre DNA) și mulți dintre ei erau deja parte dintr-un sistem pe care îl criticau.
Nicușor Dan a pierdut controlul partidului în 2017, iar Dan Barna a condus USR până în 2021, reușind să intre la guvernare împreună cu PNL și UDMR după alegerile din 2020. Din 2016 și până în 2020, USR a reușit să exploateze toate protestele din România, precum cele din 2017 împotriva OUG 13, cele din 2018 din Piața Victoriei sau cele din 2019 împotriva lui Dragnea. USR a preluat protestele din stradă și le-a introdus în Parlament, când mai mulți deputați și senatori blocau activitatea celorlalți parlamentari.
Pentru a supraviețui politic și în Parlament, USR a inventat campania „fără penali în funcții publice”, prin care a strâns semnături pentru un proiect de lege ce nu s-a concretizat niciodată. Această campanie a reușit să aducă partidul aproape de electoratul său, în perioada în care USR era în opoziție cu PNL. USR-iștii au dat dovadă de o bună organizare și nu au pierdut niciun parlamentar în perioada 2016-2022. Abia în acest an, mai mulți parlamentari USR au decis să părăsească partidul și să treacă de partea lui Dacian Cioloș în REPER.
AUR și nemulțumirile anti-pandemie
AUR a avut un parcurs diferit decât celelalte două partide menționate mai sus, deoarece nu a profitat nici de un context economic dificil, nici de lupta anticorupție. George Simion a reușit să-și extindă partidul în toată țara profitând de nemulțumirile cetățenilor din timpul pandemiei coronavirus.
În anul 2020, protestele erau interzise, iar întâlnirile publice erau foarte limitate. Acest lucru a îngreunat activitatea partidelor, iar AUR s-a mobilizat în mediul online, acolo unde și-a creat o comunitate de susținători. Totuși, George Simion a încălcat de mai multe ori restricțiile și a organizat întâlniri cu cetățenii.
AUR a fost un partid necunoscut pentru multe cercetări sociologice care l-au ignorat în sondaje. Inclusiv marile partide au evitat să comenteze evoluția AUR, arătând că nu se așteptau la un astfel de succes atât de rapid. La alegerile locale din septembrie 2020, AUR a obținut circa 1% din voturi. După doar 3 luni, în decembrie 2020, reușea să strângă 9% din voturile pentru Parlament.
Partidul condus de George Simion a criticat toate deciziile guvernului Orban din timpul pandemiei, precum limitarea libertății, șomajul tehnic, închiderea companiilor. AUR a promovat inclusiv discursul anti-covid, al unor persoane care nu credeau în existența virusului. Conspiraționiștii, negaționiștii, persoanele sărace, persoanele izolate în casă s-au identificat cu discursul AUR și au mers la vot. Partidul a avut succes în mediul rural, în comunități cu un nivel de educație scăzut.
George Simion nu a fost la prima experiență politică în 2020, deoarece cu un an în urmă candidase la alegerile europarlamentare, însă era independent. În 2019, George Simion a primit 120.000 de voturi, mult prea puțin pentru un loc în Parlamentul European.
După ce au intrat în Parlament, cei de la AUR au arătat că au numeroase probleme interne. AUR a pierdut 6 deputați și 1 senator după mai multe scandaluri interne. De asemenea, George Simion a inventat campania de semnături pentru demiterea președintelui Klaus Iohannis, astfel încât să-și mobilizeze electoratul și să aibă un obiectiv politic.
*
Evoluția surprinzătoare a acestor trei partide ne arată că nemulțumirile cetățenilor pot fi exploatate foarte ușor. Cu cel mult un an înainte de alegeri poate apărea o nouă formațiune politică anti-sistem, care să atragă de partea sa un număr semnificativ de votanți.
