Direcția Națională Anticorupție (DNA) a fost înființată în urmă cu 20 de ani și a reușit să provoace mai multe cutremure pe scena politică din România, cu dosare împotriva unor politicieni importanți, în timp ce alte dosare au fost clasate fără motiv.
În anul 2003, DNA avea 146 de rechizitorii și trimitea în judecată 548 de inculpați, dar adevărata ascensiune a Parchetului a început în anul 2013, când Laura Codruța Kovesi a fost numită procuror-șef, la propunerea fostului președinte Traian Băsescu. Din acel moment DNA a început o vânătoare de politicieni în România.
În cei 20 de ani de existență, DNA a încheiat multe cariere politice. Baronii care controlau anumite județe din România au fost arestați și condamnați definitiv la închisoare. Radu Mazăre este, probabil, cel mai bun exemplu în acest sens. Fostul primar al Constanței a fost inculpat în numeroase dosare DNA. În 2019, fostul primar a fost condamnat la 9 ani și 10 luni de închisoare în dosarul retrocedărilor. În 2022, a mai primit 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Polaris. Ambele dosare au fost pregătite de DNA. Alături de Mazăre, a mai intrat la închisoare și baronul Nicușor Constantinescu, care în dosarul retrocedărilor a primit 5 ani de închisoare. De asemenea, Constantinescu mai are condamnări și din alte dosare, ajungând în total la 32 de ani de închisoare.
Elena Udrea, unul dintre politicienii cu cea mai mare notorietate în urmă cu 10 ani, a fost condamnată definitiv, în 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. De asemenea, Udrea mai era implicată și în dosarul Microsoft, unde a fost clasată, și în dosarul Hidroelectrica, unde audierile continuă și în prezent.
Liviu Dragnea, fostul președinte PSD și ministru al dezvoltării, a avut un întreg război cu DNA, încercând să introducă mai multe legi prin care să reducă puterile procurorilor, însă a sfârșit prin a fi condamnat definitiv într-un dosar anchetat de DNA. În 2015 a primit un an cu suspendare în dosarul referendumului, iar în 2019 a fost condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru niște angajări făcute la Protecția Copilului Teleorman.
Ioan Avram Mureșan, Decebal Traian Remeș, Dan Șova, Relu Fenechiu, Miron Mitrea, Monica Iacob-Ridzi sunt alți miniștri români condamnați definitiv în urma unor dosare de corupție pregătite de DNA.
Epoca Kovesi și scandalurile din DNA
Laura Codruța Kovesi a schimbat pentru totdeauna imaginea DNA, deoarece a transformat parchetul într-un spectacol al cătușelor. Kovesi a investit într-o campanie de PR care a promovat-o imediat în atenția opiniei publice din România.
Totuși, acest mit a rezistat doar câțiva ani, până când Liviu Dragnea și Sebastian Ghiță au început să vorbească despre legăturile cu DNA. Înainte să devină procuror-șef DNA, Kovesi participa la petreceri și întâlniri cu Liviu Dragnea. La acele petreceri mai erau și Gabriel Oprea, fost ministru, și George Maior, fostul director al SRI.
Sursa foto: wikipedia.org
De asemenea, Sebastian Ghiță, un alt inculpat din dosarele DNA, a vorbit și el despre alte petreceri la care participa Kovesi. Din relatări reiese că cei doi se cunoșteau foarte bine și se învârteau în același cerc de influență. „Sunt martori care au auzit-o pe Kovesi când mă amenința că dacă nu dau pe cineva afară, mă arestează. Kovesi avea două feluri de a te ruga. Era atât o rugăminte cât şi un fel de ameninţare. Sunt martori care au auzit cum îmi spunea Kovesi „dacă nu dai afară pe cine vreau eu, te arestez”” declara Ghiță în 2019.
Problemele interne din DNA s-au văzut mai ales la Ploiești, acolo unde procurorii Lucian Onea și Mircea Negulescu, zis „Portocală”, ar fi falsificat probe în dosarul lui Sebastian Ghiță. Scandalul „Portocală” a adus un mare deficit de imagine pentru DNA, care de la eroi au devenit imediat infractori. Negulescu a fost arestat în 2020, trimis în judecată și dosarul său se plimbă între parchet și instanță.
Protocoalele secrete dintre DNA și SRI, prin care procurorii strângeau probe împotriva inculpaților, au fost declarate neconstituționale de CCR. S-a demonstrat că procurorii DNA făceau dosarele prin încălcarea Constituției, ceea ce a generat o mare problemă pentru sistemul de justiție, deoarece procurorii au fost obligați să renunțe la interceptările făcute cu SRI. Laura Codruța Kovesi nu a recunoscut greșeala sau încălcarea Constituției, ci a continuat să apere protocoalele secrete: „Dacă mă întrebați de protocol, acela nu a fost o greșeală. A fost un instrument care era absolut necesar la acel moment”.
Dosarele clasate și epoca post-pandemie
DNA a eșuat în mai multe dosare importante pentru România, precum dosarele Microsoft și EADS, care nu au fost finalizate de aproape 10 de ani. DNA a început ancheta Microsoft în 2014, după ce s-a procurorii au acuzat că anumiți politicieni români ar fi luat mită pentru a-i oferi companiei Microsoft contracte cu statul. În ultimii 10 ani, niciun reprezentant Microsoft nu a fost anchetat în acest dosar, deși legea din România prevede că e faptă penală și darea de mită. Au fost trimiși în judecată cei care ar fi primit mita, după cum spunea DNA, dar niciodată cei care au dat mita. Niciodată nu s-a ajuns la condamnări definitive.
În dosarul EADS, al grupului franco-german, au fost anchetați mai mulți politicieni români, dar niciodată angajații companiei respective. În 2018, DNA-ul condus de Kovesi a decis să claseze dosarul EADS, după ce ani de zile a spus că ar fi fost vorba de un caz de corupție, după ce mulți politicieni români au fost audiați și acuzați.
Scandalul Hexi Pharma ar fi trebuit să fie unul dintre cele mai importante dosare ale DNA, după ce s-a descoperit că această companie dilua dezinfectanții pe care îi furniza spitalelor, iar în urma acestei fapte s-au răspândit mai multe bacterii în unitățile medicale. După mai mulți ani, compania a fost condamnată penal definitiv, însă nu și persoanele care ar fi pus la cale această înșelăciune sau persoanele care ar fi trebuit să verifice calitatea produselor. Doi angajați ai companiei au fost condamnați pe fond în dosarul Hexi Pharma, dar nu există o decizie definitivă. Niciun reprezentant al statului nu a fost implicat în dosar, deși înșelăciunea a reprezentat o amenințare la securitatea națională.
După pandemia din 2020, DNA s-a mobilizat pentru a ancheta mai multe dosare privind achiziția de măști sau alte echipamente de protecție. Inclusiv contractele încheiate de Unifarm, companie de stat, sunt vizate de ancheta DNA. În 2022, Adrian Ionel, fostul director Unifarm, a fost condamnat în primă instanță la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru achizițiile făcute în timpul pandemiei.
În cei 20 de ani, DNA a pus capăt mai multor cariere politice, însă a arătat ca un parchet slab împotriva companiilor. De multe ori, DNA a exagerat cu acuzațiile și a intervenit în campania electorală fără să aibă probe concrete. Victor Ponta, fostul premier, este probabil cel mai important politician anchetat de DNA, care și-a dovedit nevinovăția în instanță. Însă mulți ani, Ponta a avut eticheta de politician corupt, doar pentru că procurorii DNA îl acuzau.
