Președintele Klaus Iohannis a prezentat raportul final al proiectului „România educată”, care a suferit alte modificări înainte de a ajunge pe masa Guvernului. Chiar dacă e vorba de mici modificări, ele vor avea un impact asupra sistemului de învățământ din România.
Una dintre cele mai importante modificări este aceea de a extinde, până în 2030, învățământul general obligatoriu la 16 clase, deși momentan sunt doar 11. În acești 16 ani de studiu obligatoriu vor fi incluși atât anii de educație antepreșcolară, cât și învățământul preuniversitar deja existent. Educația antepreșcolară se va face de la naștere și până la vârsta de 3 ani, apoi va urma învățământul preșcolar, de la 3 la 6 ani, potrivit raportului. Una dintre marile probleme în implementarea acestei modificări va fi numărul foarte mic de creșe și de personal din creșe. Doar 15,7% dintre copii sunt înscriși în instituții de educație antepreșcolară.
În raportul prezentat miercuri, se schimbă numele „colegiilor universitare”, unde pot intra elevii de liceu care nu vor trece examenul de bacalaureat. În noua versiune prezentată de Iohannis, acestea se vor numi „colegii terțiare nonuniversitare”, tocmai pentru a face distincția cu învățământul universitar.
De asemenea, dispar tezele cu subiect unic, pentru învățământul gimnazial, și evaluările anuale, pentru elevii din clasele primare, pe care le propunea președintele Iohannis în urmă cu o săptămână. Astfel, se reduce presiune pe umerii elevilor care vor avea un parcurs mult mai liniștit la școală, iar evaluarea se va face la clasă.
Forma de bacalaureat modificat se menține și acesta va urma modelul testelor PISA: „Acesta măsoară competențele elevilor în domenii-cheie, capacitatea lor de comprehensiune a unui text, abilitatea de a aplica instrumente matematice și alte competențe-cheie asociate trunchiului comun. Este standardizat, comparabil între sesiuni și predictiv pentru capacitatea de a progresa într-un mediu academic.”
În acest raport, trebuie remarcate marile ambiții ale proiectului „România educată”, care pare foarte încrezător:
– Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe);
– Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%);
– Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar;
– Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe.
– Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
– Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale;
– Până în 2030, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă;
– În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).
De unde vine finanțarea
Marea problemă în atingerea acestor obiective este chiar finanțarea foarte fragilă. Proiectul lui Iohannis se bazează foarte mult pe finanțare europeană. Dacă România nu este capabilă să ofere un buget mai mare pentru educație este greu de crezut că se pot implementa toate aceste promisiuni.
La capitolul finanțare, pentru perioada 2021-2027, nu apare nicio referire la creșterea bugetului educației, ci doar la proiecte europene: „În viitoarea perioadă de programare, România are la dispoziție 31 de miliarde de euro împărțite în 4 instrumente: Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European +, Fondul de Coeziune şi Fondul pentru Tranziţie Justă, cărora li se adaugă şi bugetul pentru Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă. Politica de investiții, finanțată din fondurile externe nerambursabile, trebuie să își propună să susțină țintele asumate în cadrul Proiectului „România Educată (…)”. Doar că țara noastră are mari probleme în atragerea fondurilor europene, o dovadă fiind și scandalul cu PNRR. Prin urmare, nu ne putem baza foarte mult pe finanțare europeană.
Lipsa clară de finanțare pentru proiectul „România educată” și speranța că vor exista fonduri europene se pot dovedi un mare impediment în următorii ani. În primul rând, Guvernul are responsabilitatea să propună investiții în educație, înainte de a merge la Bruxelles să ceară ajutorul Comisiei Europene. Sistemul de învățământ are nevoie de programe sociale precum masa caldă pentru a reduce abandonul școlar, iar acestea trebuie să fie finanțate de Guvern. La fel și când vine vorba de transportul elevilor sau studenților, însă actualul Guvern a eliminat călătoriile gratuite cu trenul. Bursele școlare, importante pentru a-i motiva pe elevi, sunt plătite de Guvern sau primării, în niciun caz de Comisia Europeană. Pentru ca România să-și atingă obiectivele, trebuie să crească anual bugetul pentru educație, altfel totul va rămâne la stadiul de promisiune.
Premierul Florin Cîțu a anunțat că proiectul „România educată” va fi adoptat de Guvern printr-un memorandum. Raportul va fi transformat în proiect de lege și va ajunge în Parlament, unde va trebui adoptat.
„Constituirea unui grup de lucru coordonat de premier, care va avea rapoarte trimestriale de monitorizare a implementării proiectului “România Educată – termen 1 august 2021.
Ulterior, acest proiect trebuie să fie adoptat cât mai rapid de Parlamentul României pentru că întreaga clasă politică, indiferent de partid, trebuie să conștientizeze că “România Educată” trebuie să fie lege. Avem nevoie de o Românie educată, avem nevoie de reforme pentru o Românie puternică și liberală”, a explicat premierul Cîțu la ședința de Guvern, alături de Klaus Iohannis.
