Un ordin al Ministerului Educației a modificat media pentru acordarea burselor de merit, de la 8.50 la 9.50 a stârnit reacții împărțite. Pe de o parte, elevii și asociațiile de elevi anunță că vor ataca în instanță acest act normativ care va afecta aproximativ 730.000 de elevi. Pe de altă parte, șeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Timiş, Marin Popescu, a declarat miercuri că, în contextul anului pandemic, în care tezele nu au mai fost date, iar exigenţa nu a mai fost la fel de mare, a crescut mult numărul elevilor care au atins mai uşor media 8.50, acceptată pentru bursele de merit. În acest context, șeful Inspectoratului Şcolar Judeţean salută gestul Ministerului Educației.
Controversa mediilor
Conform actului normativ, publicat în Monitorul Oficial, criteriile de acordare a bursei de merit sunt modificate, media necesară pentru a beneficia de bursa de merit fiind 9.50, în loc de 8.50, cum era anterior. Prin natura ei, decizia este interpretabilă.
Se poate argumenta, aparent convingător, că o creștere a mediei de la care elevii vor primi bursa de merit este binevenită pentru că în felul acesta se încurajează competiția. În această grilă de lectură elevii ar fi motivați să obțină o medie mai bună, competiția ar fi una mai acerbă și doar cei mai buni dintre cei buni ar primi bursa. Doar că acest argument este unul destul de șubred în contextul sistemului de învățământ din România.
În primul rând elevii sunt slab motivați încă de la început să obțină o bursă de merit pentru că bursele sunt extrem de mici. În 2021 – 2022 bursa de merit pentru media 10 era stabilită la 600 de lei pe lună. Cine lua între 9.99 și 9.50 primea 300 de lei pe lună, între 9.49 și 9, 200 de lei pe lună, iar între 8.99 și 8.50, 100 de lei pe lună. Cu banii aceștia elevii nu își pot achiziționa nici măcar rechizite școlare. În loc să încurajeze performanța prin mărirea burselor, ministerul decide mărirea mediilor. În al doilea rând, mărirea mediilor pentru burse de merit, în actualul sistem educațional nu garantează nici pe departe performanța. La fel de bine acest lucru ar putea încuraja profesorii să acorde note mai mari decât cele pe care elevii le merită în mod real.
Adevăratele reforme necesare
Adevăratele reforme din educație trebuie căutate în altă parte. Ultimele teste PISA arată că 42% dintre adolescenții români sunt analfabeți funcțional. Țara noastră se află la coada Europei când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie a anului trecut, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În 2021, educația a primit și mai puțini bani, doar 2,5% din PIB. Accesul egal la educație continuă să fie o problemă imensă care subminează însăși conceptul de meritocrație. Nu putem vorbi cu adevărat despre meritocrație dacă unii copii nu au nici măcar șansa să ajungă la școală. În contextul pandemiei și a trecerii la învățământul online, diferențele sociale au ieșit și mai mult în relief. Unele familii din România trăiesc fără acces la internet sau chiar fără curent electric, lucru care face imposibil învățământul online. Acestea sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă educația din România. Lista nu este nici pe departe exhaustivă. O reformă a educației trebuie să plece de la aceste realități incomode și să încerce să le rezolve. Problema mediilor este una subsidiară în acest context.
