Zilele trecute, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a avut o apariție video mai puțin obișnuită. Trecând dincolo de funcția în care se găsește, Mircea Geoană a avut mai degrabă un discurs de viitor candidat la prezidențiale. Acesta a vorbit despre problemele României, spunând că „absența curajului politic și intelectual de a adopta, negocia sau impune soluții în co-design cu parteneri noștri occidentali au condus la perpetuarea asimetriei de putere politică și economică de astăzi”.
Drept rezultat spunea Geoană, “grefa occidentală a reușit în prea puține locuri ale realităților românești, conducând astăzi la un sentiment larg răspândit de a fi cetățeni de mâna a doua în Europa, ușor exploatabilă politic de curentele anti-europene în creștere”.
Un discurs diferit
Cu alte cuvinte, Mircea Geoană a criticat clasa politică din România, văzând-o drept iresponsabilă în anumite circumstanțe. Geoană a atacat și conformismul clasei politice, ideea că toate problemele se vor rezolva odată intrați în NATO și în UE.
În discursul său, Geoană a dezvăluit și o simpatie față de ideologia de stânga, vorbind despre un stat puternic care să administreze economia: „Transformarea rolului și capacitații Statului și a sistemului politic de a administra eficient o economie și o societate modernă reprezintă cea mai mare provocare pentru România”. Aceasta reprezintă una dintre ideile clasice ale stângii, aflată direct în opoziție cu modelul economic liberal, respectiv laissez faire-ul.
Nici diaspora nu a fost ignorată de către Mircea Geoană. Acesta a vorbit despre depopularea României și despre întoarcerea românilor în țară: „Depopularea afectează întreaga economie, de la cantitatea si calitatea forței de munca, la deciziile de a investi sau nu într-o tara sau regiune. Soluții există. Irlanda își propune să atragă un milion de noi locuitori până în 2040 printr-o nouă politică de dezvoltare teritorială în afara marilor orașe”.
Pe tot parcursul discursului, Mircea Geoană a părut că vorbește mai degrabă din postura de candidat la alegerile prezidențiale, aflat în campanie electorală, și nu din postura de Secretar general adjunct al NATO. Acest discurs se află într-un contrast total cu discursurile precendente. Geoana nu a dezmințit niciodată ferm că nu ar viza o candidatură la prezidențiale. Totuși, acesta a spus că atâta vreme cât se află în poziția de Secretar general adjunct al NATO se va concentra 100% pe această funcție. „Atâta vreme cât sunt în această poziție foarte importantă la NATO, voi da 100% din atenția, energia și talentul meu acestei funcții. Este, cred, normal să te concentrezi pe munca importantă pe care o ai, pe încrederea pe care secretarul general mi-a dat-o și pe încrederea pe care națiunile aliate mi-au acordat-o. Acest lucru se va produce până în ultima zi a mandatului meu”, spunea Mircea Geoană într-un interviu pentru Euronews.
Geoană, candidatul stângii
Ținând cont de principalele idei pronunțate în discurs, este clar că Mircea Geoană împărtășește mai degrabă o ideologie de stânga. În aceste condiții, în eventualitatea unei candidaturi, Geoană ar avea doar două opțiuni: fie o candidatură independentă pe o platformă de stânga, fie o candidatură din partea PSD, partidul de pe scena politică din România care se autoidentifică ca fiind de stânga.
Poziționarea sa la stânga eșichierului mai are un efect important: anulează ideea unui candidat comun PSD – PNL la prezidențiale. Repudierea ideilor liberalismului economic în favoarea unei economii dirijate de stat are efectul separării apelor. O poziționare ceva mai la centru l-ar fi putut transforma pe Geoană într-un potențial candidat comun. În acest context însă, PNL nu ar putea sprijini candidatura lui Geoană fără să își nege practic ideologia pe care aceștia susțin că o au.
Cu alte cuvinte, Geoană pare gata să înceapă cursa pentru alegerile prezidențiale din 2024, de pe o poziție de stânga. Notorietatea, experiența sa politică și imaginea construită în ultimii ani îl transformă în principalul candidat al PSD pentru Cotroceni.
