Comisia Europeană a decis activarea clauzei de salvgardare pentru România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria, în cadrul crizei cerealelor ucrainene. Astfel, importul de cereale din Ucraina va fi stopat, iar Executivul european a ajuns la un acord cu aceste state pentru protejarea intereselor fermierilor, afectate de prețurile scăzute, ca urmare a cantității mari de cereale ucrainene care au invadat piețele central și est-europene. În urma acestui acord, Comisia va furniza un sprijin de 100 de milioane de euro, bani care vor fi distribuiți către România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Dacă inițial România primea doar 10 milioane de euro, acum țara noastră va mai primi încă 29,73 de milioane de euro care se vor adăuga la prima tranșă. Cele 10 milioane de euro inițiale, promise de Comisie au stârnit nemulțumiri din partea fermierilor români. Totuși, chiar și această a doua tranșă pare a fi insuficientă pentru a acoperi pierderile, așa cum avertizează și Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb (APPR).
România, în topul statelor europene la capitolul fermieri
România este unul dintre statele europene cu cei mai mulți fermieri. Per total, agricultura joacă un rol integral și unic în economia României. Aproape o cincime dintre români sunt angajați în activități legate de agricultură, în comparație cu media Uniunii Europene, de 4%. Cei 2,9 milioane de proprietari de terenuri agricole din România reprezintă o treime din exploatațiile agricole de la nivelul întregii Uniuni Europene. Ca pondere, România reprezintă 10 % din producția de cereale și semințe oleaginoase a Uniunii Europene.
Cu toate acestea, România primește o tranșă mai mică decât Polonia. Aceasta va primi cu aproape 10 milioane de euro mai mult (39,33 milioane euro), asta cu toate că Polonia are mult mai puțini fermieri – aproximativ 1,5 milioane de fermieri, potrivit datelor, adică aproape de două ori mai puțini decât România. Polonia are o pondere ceva mai mare decât România în producția europeană de cereale (în medie 30 de milioane de tone vs 19 milioane de tone în România), dar aici putem vorbi despre factori multiplii: tehnologie mai avansată, climă, terenuri agricole extinse etc. În cazul compensațiilor acordate statelor, Comisia ar trebui să țină cont în primul rând de numărul de fermieri și nu de ponderea statelor în producția de cereale.
Ungaria de pildă are un număr apropiat de fermieri de Polonia (1,1 milioane), dar primește doar 15,93 de milioane de euro, adică mai puțin de jumătate decât Polonia, deși diferența este de doar aproximativ 400.000 de fermieri.
Compensațiile reale ale fermierilor români
Dacă mergem pe ideea unui calcul care să țină cont de numărul fermierilor, atunci România ar fi trebuit să primească cele mai mari compensații de la Uniunea Europeană. În schimb este posibil ca în calculul compensațiilor Comisia să fi ținut cont preponderent de ponderea statului respectiv în producția europeană de cereale. Dacă revenim la criteriul numeric la fermierilor țara noastră ar fi trebuit să ia aproape de două ori mai mulți bani decât Polonia, adică o sumă de aproximativ 80 de milioane de euro.
Această sumă ar fi fost suficientă pentru compensarea fermierilor și ar fi estompat nemulțumirile acestora. Acum, chiar și cu această a doua tranșa mai mare, șansele sunt ca fermierii din țară să rămână în continuare cu un gust amar, lucru care poate contribui mai mult sau mai puțin direct la creșterea euroscepticismului în țară.
