Al doilea partid ca mărime din țară, Partidul Național Liberal (PNL) a cunoscut evoluții importante începând cu anul 2016, o perioadă marcată de instabilitate politică și tulburări sociale în România. Acest articol va explora evenimentele cele mai importante care au modelat traiectoria partidului din 2016 și până în prezent.
2016 – 2019: Înfrângerea și renașterea PNL
Anul 2016 a adus una dintre cele mai usturătoare înfrângeri pentru dreapta politică din România. Cu doar 20,41%, PNL ajungea în opoziție după scrutinul parlamentar din acel an. Singura consolarea a liberalilor era aceea că vor reprezenta principalul partid de opoziție. Pe parcursul lui 2017, PNL a fost una dintre principalele voci care au criticat politicile PSD, în special notoria OUG 13 și chiar conducerea autoritară a partidului. Liviu Dragnea, președintele PSD de la vremea respectivă, a devenit una dintre principalele ținte ale liberalilor.
Între timp, din opoziție PNL promova creșterea economică și a investițiilor în România. Partidul a pledat pentru reducerea taxelor și a birocrației, îmbunătățirea climatului de afaceri și atragerea de investiții străine. De asemenea, PNL a cerut dezvoltarea infrastructurii, în special în sectorul transporturilor.
Treptat, pe parcursul lui 2018, pe măsură ce liberalii continuau să critice dur PSD-ul lui Dragnea & Co., PNL a început să urce în intenția de vot a românilor, în timp ce PSD a început să se prăbușească. Semnul revenirii PNL a fost reprezentat de alegerile europarlamentare din 2019. Pentru prima dată, PNL se clasa pe prima poziție în scrutin, depășind PSD-ul, cu aproape 5 procente (27% – 22,5%). A urmat apoi condamnarea și arestarea liderului PSD, Liviu Dragnea. PNL a început treptat să recruteze membri PSD nemulțumiți de direcția în care o luase partidul, iar în toamna lui 2019, liberalii vor reuși să treacă o moțiune de cenzură care va duce la prăbușirea guvernului Dăncilă. Momentul a marcat tranziția puterii de la PSD, la PNL care forma acum un guvern minoritar, susținut de o adunare pestriță de liberali, useriști, udemeriști și pesediști.
Un alt eveniment semnificativ pentru PNL în această perioadă a fost reprezentat de alegerile prezidențiale din 2019 care au marcat un nou punct de cotitură în istoria partidului. Președintele în funcție, Klaus Iohannis, a fost reales cu un scor record de 66% din voturi, învingând-o pe candidata Partidului Social Democrat (PSD), Viorica Dăncilă. Această victorie a fost văzută ca o validare a agendei proeuropene și reformiste a PNL și a semnalat o nouă schimbare a raportului de forțe în defavoarea PSD.
„România a câștigat. A câștigat România modernă, europeană, normală. Românii au fost eroii zilei de azi. Au mers într-un număr impresionant să voteze și acesta e cel mai important câștig pe ziua de azi.
Vă promit că voi fi președintele tuturor românilor și celor care m-au votat și celor care nu m-au votat. Voi fi și președintele celor care nu au votat deloc, cu speranța că data viitoare vor merge la vot”, spunea șeful statului după victoria din alegeri.
Anii de cumpănă: 2020 – 2021
Sfârșitul lui 2019 a adus însă și nesiguranță în rândul românilor. Pandemia de coronavirus avea să genereze un cutremur nu doar în rândul societății românești, ci și pe scena politică din țară. PNL și-a asumat guvernarea într-o perioadă dificilă, iar erodarea partidului pare, retrospectiv privind, inevitabilă. De la primul în intenția de vot a românilor, PNL a început să piardă treptat teren, astfel că la alegerile parlamentare din 2020, liberalii vor obține doar 25%, cu aproape 4 procente mai puțin față de PSD (28,9%). Acesta este momentul în care președintele PNL, Ludovic Orban, va face un pas în spate, renunțând la funcția de premier în favoarea colegului său, Florin Cîțu.
PNL va forma o coaliție de guvernare alături de USRPLUS și UDMR, însă această coaliție se va dovedi a fi deosebit de instabilă. Pandemia continua să roadă din procentele PNL, iar certurile tot mai frecvente cu USRPLUS vor duce în final la ruperea coaliției în toamna lui 2021. Concomitent, PNL va trece printr-o luptă internă dură care va rezulta cu plecarea din partid a fostului președinte, Ludovic Orban, alături de alți câțiva liberali.
Liberalii vor reuși să își găsească echilibrul alături de fostul rival, PSD. Cele două partide vor forma o alianță și o nouă guvernare de coaliție va lua naștere în toamna lui 2021 în România. În prezent, PSD și PNL continuă guvernarea, așteptând rotativa guvernamentală care va duce la cedarea funcției de ministru de la PNL, la PSD.
În concluzie, PNL a cunoscut evoluții importante începând cu 2016, marcate de suișuri și coborâșuri. PNL a început prin a critica dur PSD-ul și a sfârșit prin a forma o alianță cu social-democrații. Deși politicile partidului au fost criticate în unele domenii, acesta rămâne o forță politică majoră în România și un actor-cheie pe scena politică a țării.
