România a plătit 78 de milioane de euro pentru recensământul din 2022, dar numărul cetățenilor români rămâne în continuare un mister, după ce instituțiile statului publică mai multe date care se contrazic. După încheierea recensământului, Institutul Național de Statistică a precizat că populația țării ar fi de 19,02 milioane de cetățeni.
Recensământul a reușit să înregistreze 18,15 milioane de cetățeni, adică 95,4% din populația țintă de 19,02 milioane de cetățeni, arată datele oficiale. Dacă din 19,02 milioane de cetățeni scădem numărul minorilor, care potrivit INS ar fi de 3,89 de milioane, rezultă că în România avem circa 15,1 milioane de cetățeni adulți cu drept de vot.
Problema apare atunci când consultăm datele Autorității Electorale Permanente (AEP), care spune că în România sunt 18,1 milioane de cetățeni cu drept de vot, la data de 30 iunie 2022. Alți circa 800.000 de cetățeni români au domiciliul în străinătate și drept de vot în România.
Redacția PS News a solicitat un comentariu de la AEP, pentru a ne explica această situație ciudată, în care aproape toată populația țării ar avea drept de vot. „Datele din Registrul Electoral pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară, pe baza cărora se întocmesc listele electorale permanente, sunt importate de la Direcția de Evidență a Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. Datele din Registrul Electoral privind cetățenii români care au domiciliul în străinătate sunt importate de la Direcția Generală de Pașapoarte”, spune AEP într-un răspuns către PS News.
Sunt 21,9 milioane de cetățeni români cu domiciliul în România, precizează AEP, adică cu aproape 3 milioane mai mult decât au fost identificați la recensământul din 2021-2022.
Unde sunt cei 3 milioane de români lipsă de la recensământ
INS va trebui să explice, în următoarele luni, de ce avem o diferență atât de mare între populația identificată la recensământ și persoanele din baza de date a Evidenței Persoanelor. O primă explicație ar fi că acești 3 milioane de români care lipsesc din recensământ reprezintă populația plecată în diferite țări pentru a munci, ceea ce ar putea schimba discursul de pe scena politică.
Sociologul Mircea Kivu consideră că o parte dintre români au refuzat recenzarea. „Pe de altă parte, au rămas aproximativ 1 milion de persoane care nu s-au recenzat deloc. Totul este pe fondul lipsei de încredere în autorități de care suferă o parte a populației”, a spus Mircea Kivu într-un interviu pentru PS News.
Situația românilor care pleacă la muncă în străinătate și nu se înregistrează acolo cu domiciliul este una foarte complicată, deoarece nu vor apărea nici în populația României, nici în populația altei țări. Chiar dacă vor avea carte de identitate românească, cu domiciliul în România, aceștia nu vor fi recunoscuți la recensământ. Situația lor devine complicată pentru că nu sunt nici măcar parte din diaspora. Potrivit datelor AEP, sunt circa 800.000 de români în străinătate cu drept de vot, în niciun caz 3 milioane. Ceea ce înseamnă că circa 2,2 milioane de români nu figurează în evidența niciunui stat.
După un recensământ de 78 de milioane de euro, statul român nu a reușit să numere câți români muncesc în străinătate și au drept de vot în România. O diaspora de 3 milioane de cetățeni înseamnă mai mult decât populația Bucureștiului. În prezent pentru diaspora sunt 4 deputați și 2 senatori. În același timp, în București avem 29 de deputați și 13 senatori la o populație de 1,8 milioane, potrivit datelor prezentate de Parlament. Diaspora ar trebui să aibă un număr mai mare de parlamentari dacă se va confirma că circa 3 milioane de români sunt în afara țării din diferite motive.
Această confuzie între datele recensământului și populația înregistrată la Evidența Populației ar putea crea tensiuni și pentru alegeri. Dacă se confirmă o populație de 19 milioane de cetățeni, ar putea să se schimbe numărul consilierilor locali în multe orașe din țară, în funcție de cum a evoluat populația în zonele respective. Dacă partidele vor decide să țină cont de datele de la Evidența Populației, atunci recensământul se va dovedi inutil și nu va produce nicio schimbare.
