USR și PMP traversează o criză politică și în opoziție, unde nu mai au puterea nici măcar de a-și păstra primarii pe care i-au câștigat la alegerile din 2020. Un primar PMP și un primar USR, din județul Neamț, au decis să se alăture echipei PNL, după ce au fost dezamăgiți de partidele din opoziție. USR și PMP colaborează de mai mult timp în opoziție, dar ambele partide sunt marcate de lipsa de leadership și idei.
Planul USR este acela de a profita de PMP pentru alegerile din 2024. USR este un partid cu filiale puternice în marile orașe, în timp ce în rural este complet absent. Deși partidul există din 2016, nu a reușit nici până acum să-și construiască o rețea de filiale în mediul rural, pentru a înțelege și rezolva problemele din sate și comune.
În acest caz, USR vrea să se folosească de filialele PMP, care rămâne influent în mediul rural. La alegerile din 2020, PMP a câștigat 50 de primari (cu 4 mai mult decât USR) și 2.137 consilieri locali (cu aproape 1.000 mai mult decât USR). PMP are și 67 de consilieri județeni (cu 41 mai puțin decât USR).
Toate aceste realizări ale PMP-ului, un partid care se zbate sub 5%, arată că are capacitatea să obțină mici victorii în mediul rural și să influențeze majoritatea în consilii locale sau județene. Marea problemă a USR-ului este aceea că nu există în multe zone din mediul rural și nu ar putea nici măcar să colaboreze cu PMP în consiliile locale sau județene. Astfel, partidul condus de Cătălin Drulă va încerca să înghită PMP pentru a-și asigura voturile din mediul rural.
USR a făcut același lucru și cu PLUS, la alegerile din 2020. PLUS, condus de Dacian Cioloș, nu avea influență în mediul rural, însă i-a ajutat pe cei din USR să crească de la 10% (rezultatul din 2016) la 15% în 2020 și să intre la guvernare. În cazul în care USR va înghiți PMP, sau cel puțin vor face o alianță, atunci partidul lui Cătălin Drulă are șanse să crească din nou la alegerile din 2024, cu ajutorul voturilor din mediul rural.
Momentan, sondajele arată un USR la 10,9%, iar PMP la 2,9%. Dacă USR ar înghiți PMP, atunci partidul lui Drulă va încerca să se apropie de 15%, cu mult în urma AUR, care singur e măsurat la 19,1%.
Atât USR, cât și PMP se află în situații dificile din punct de vedere politic. Partidul lui Cătălin Drulă a scăzut în sondaje, iar partidul lui Eugen Tomac nu dă semne că ar putea obține cel puțin 5% la alegeri pentru a reveni în Parlament sau pentru a mai rămâne în consilii locale și județene. Eugen Tomac are nevoie de o alianță care să le dea speranțe membrilor de partid, altfel primarii și consilierii vor fugi către partide mai mari care le pot oferi o carieră politică și după 2024.
Doar că marele pericol pentru Eugen Tomac este acela de a pierde orice influență politică. O colaborare cu USR ar însemna, pentru Eugen Tomac, să iasă de pe scena politică din România. Exemplul PLUS este elocvent în acest sens. Dacian Cioloș, un politician apropiat de grupul USR, a fost pus în umbră după ce au fuzionat cele două partide. Dacian Cioloș s-a văzut într-un partid în care grupul Barna-Drulă-Ghinea continua să aibă puterea și să excludă pe oricine nu era de acord cu ei. Eugen Tomac ar deveni imediat o altă victimă a grupului Drulă-Barna-Ghinea care nu e dispus să împartă puterea în partid cu nimeni și acționează doar pentru a-și păstra fotoliile în politică.
Fuziunea sau alianța USR-PMP va fi sortită eșecului deoarece se va da o luptă pentru putere în filiale, între politicieni care au idei și interese complet diferite. USR nu a reușit să colaboreze nici măcar cu PLUS, un partid care avea același idei, și e greu de crezut că va găsi un numitor comun cu PMP.
