Nivelul de educație al unei persoane rămâne un factor care poate să combată sărăcia din România, reiese din cele mai recente statistici ale Uniunii Europene. În țara noastră, 85% dintre copiii cu vârsta sub 16 ani, care provin din familii fără studii superioare, suferă de lipsuri materiale necesare unei dezvoltări corecte și sănătoase. România este pe primul loc în UE, cu mult peste media europeană de 39%.
Peste 40% dintre românii fără studii superioare nu au trecut nici măcar de clasa a VIII-a, arată datele recensământului, ceea ce reprezintă o mare problemă pe piața muncii.
România este la mare distanță de Vestul Europei. În Germania doar 15,9% din copiii care provin din familii fără studii superioare se află într-o situație de lipsuri materiale, în Italia 34,3%, în Suedia 21,5%, în Franța 39,2%, iar în Polonia doar 9,1%, un rezultat cu adevărat surprinzător.
În privința copiilor români care provin din familii cu studii superioare, doar 6,3% suferă de lipsuri materiale, iar România se situează pe locul 5 în Uniunea Europeană. Și în acest caz suntem la mare distanță de alte țări mai dezvoltate. În Polonia, doar 0,9% dintre copiii din familii cu studii superioare se confruntă cu lipsuri materiale. În Germania doar 1,9% dintre copiii din aceleași familii sunt în această situație, în Franța 4,4%, în Italia 2,9%, în Olanda 2%.
România este țara UE cu cel mai mic număr de absolvenți de studii superioare. Potrivit datelor INS după recensământul recent, doar 16% din populația țării are studii superioare, adică circa 3 milioane de persoane. Datele Eurostat arată că în România ar fi 23% din populație cu studii terțiare, iar persoanele cu diplomă universitară ar fi doar 18%, ținându-se cont de categoria de vârsta 25-74 de ani.
De asemenea, numărul studenților este în scădere în România, iar abandonul devine o probleme care afectează toate categoriile de studii. Noile legi ale educației, propuse de ministra Ligia Deca, ar trebui să combată mult mai eficient abandonul școlar și să-i încurajeze pe tineri să se îndrepte spre studii superioare. În caz contrar, România se va confrunta cu o mare lipsă de forță de muncă, iar procentul sărăciei va continua să fie o mare problemă pentru români.
Ministerul Educației a decis, în 2022, să pună bazele Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar, iar 1.391 de unități de învățământ vor primi finanțare pentru a-i încuraja pe elevi să-și continue studiile. De asemenea, un program asemănător va fi și la nivelul universitar, unde 1 din 2 studenți renunță la studiile superioare deoarece nu se poate întreține la facultate.
Numărul mic de absolvenți de studii superioare este un factor care generează probleme economice, deoarece piața muncii se dezvoltă cu ajutorul digitalizării și automatizării, iar multe dintre locurile de muncă pentru persoanele fără studii superioare sunt înlocuite cu roboți. România se confruntă de mai mulți ani cu o lipsă a forței de muncă, fiind nevoită să aducă muncitori din țări din Asia. Această problemă riscă să afecteze toate domeniile dacă nu va crește numărul absolvenților de studii medii și superioare, pentru a-i putea integra pe piața muncii.
Un absolvent de studii superioare este cu până la 50% mai bine plătit decât un absolvent de studii medii (liceu, postliceală), la nivel internațional. De asemenea, un absolvent cu studii superioare are șanse mult mai mari să-și găsească un loc de muncă decât un absolvent de liceu. Acești doi factori contribuie decisiv la nivelul de sărăcie din România.
Studiile superioare nu sunt o rețetă a succesului, deoarece puțin peste 70% dintre absolvenți reușesc să-și găsească un loc de muncă, fiind cel mai mic procent din Uniunea Europeană. Totodată, absolvenții Universității București sunt cei care au cele mai mari salarii: 17.692 lei este salariul mediu brut obținut de absolvenții Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității București.
Rapoartele OECD arată că angajații cu studii superioare au o rată de angajare mult mai mare, dar totodată reușesc mult mai ușor să-și mențină locul de muncă. În 2020, rata șomajului pentru persoanele care nu au terminat liceul era de două ori mai mare decât cele care au terminat liceul sau universitatea, potrivit unei analize realizate în statele membre.
Ținând cont de toți acești factori, sistemul de educație din România are un rol esențial în privința combaterii sărăciei. Tinerii cu studii superioare își găsesc mult mai ușor un loc de muncă și au un salariu mai mare, ceea ce îi ajută să-și crească copiii fără lipsuri materiale. În timp ce familiile care nu termină nici măcar liceul își condamnă copiii la lipsuri materiale sau chiar la sărăcie, iar copiii vor avea marele risc de a abandona studiile.
