Uniunea Europeană a făcut mari schimbări în ultimii ani, în privința publicității politice, după scandalul din 2016 din Statele Unite ale Americii. Publicitatea politică în mediul online a fost tot mai mult reglementată, ceea ce a crescut atât gradul de transparență, cât și sumele investite de partide în rețelele de socializare. În 2016, după alegerile prezidențiale din SUA, a existat scandalul provocat de Partidul Democrat care acuza că Donald Trump ar fi câștigat alegerile cu ajutorul unei campanii de dezinformare lansate de Rusia.
După 2016, toate rețelele de socializare au introdus noi algoritmi pentru a verifica conținutul online și mai ales sursa conținutului. Facebook a schimbat modul în care promovează anumite reclame, constrâns și de noua reglementare a UE privind protecția datelor personale. Paginile de Facebook au toate o categorie privind transparența, unde sunt publicate toate informațiile privind data la care a fost înființată pagina, în ce țară, din ce țară este administrată și ce reclame promovează respectiva pagină. A fost una dintre cele mai mari modificări introduse în publicitatea online.
Înainte de reglementarea GDPR, datele utilizatorilor internetului putea fi folosite în scopuri comerciale fără acordul lor, iar mulți utilizatori se trezeau folosiți în campanii electorale. Partidele puteau cumpăra datele personale ale utilizatorilor și să folosească adresele de e-mail pentru a-și construi audiența pentru diferitele mesaje distribuite în online. Utilizatorul vedea reclama respectivă, dar nu știa că era parte dintr-o campanie electorală sau că va primi anumite informații doar pentru că făcea parte dintr-o bază de date.
Toate reclamele politice sunt acum mult mai transparente și protejate prin GDPR. Nu se mai pot folosi baze de date fără acordul utilizatorilor, iar utilizatorii pot vedea dacă un mesaj este sponsorizat, cine plătește și de unde plătește.
În ultimii ani, au crescut foarte mult sumele investite de partidele politice din România în reclame online. În campania pentru alegerile parlamentare din 2020, doar pe Facebook au fost investite peste 11,4 milioane de lei pe reclamele partidelor, arată o analiză Asociația pentru Tehnologie și Internet apti.ro. Din această sumă, 1,1 milioane de lei au fost investiți de partide în București. Cei mai puțini bani pe reclame pe Facebook au fost în județul Covasna, doar 60.526 lei în perioada 7 noiembrie-6 decembrie 2020.
USR a fost partidul care a investit cei mai mulți bani în reclame pe Facebook în campanie pentru alegerile parlamentare din urmă cu 2 ani. USR a alocat 547.836 lei pentru 133 de reclame, urmat de PSD cu 463.426 lei pentru 815 reclame și PNL pe locul 3 cu aproape 320.000 de lei pentru 340 de reclame. USR și-a distribuit reclamele electorale și cu ajutorul paginii de Facebook „Fără penali în funcții publice”, care a investit 154.827 lei pentru 10 reclame, arată apti.ro. De asemenea, PNL a investit 137.127 lei pentru cele 103 reclame de pe pagina lui Ludovic Orban.
UE va spori transparența politică
În anul 2023, Uniunea Europeană va discuta noi norme privind publicitatea politică, arată europarlamentarul Daniel Buda. „Se vor discuta în Parlamentul European norme pentru a asigura un proces democratic mai echitabil, mai deschis în UE, pentru a preveni încercările de manipulare a opiniei publice prin creșterea transparenței publicității politice sponsorizate”, scrie europarlamentarul PNL pe Facebook.
Încă din 2022, Comisia Europeană a propus noi reguli pentru publicitatea online. Uniunea Europeană își dorește ca fiecare reclamă să arate pe baza căror criterii au fost selectate persoanele care văd respectiva reclamă și ce metode s-au folosit pentru a distribui mesajul.
La nivelul României, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) face deja primii pași și vrea să oblige toate site-urile să semnalizeze diferit fiecare articol plătit de un partid politic. „Obligatoriu va fi un semn distinct, minim un P, așa cum spuneați, dar vom stabili prin hotărâre dacă va fi detaliat pe diverse tipuri de publicitate”, a spus șeful AEP într-un interviu pentru Europa Liberă. De asemenea, toate contractele de publicitate încheiate între partidele politice și diferitele televiziuni sau site-uri ar urma să fie publice, a mai declarat șeful AEP.
