Agresiunea rusă din Ucraina a împins Alianța Nord-Atlantică spre o decizie istorică legată de suplimentarea numărului de forțe militare pe Flancul Estic, acolo unde se află și țara noastră. Astfel NATO a decis în cadrul Summit-ului de la Madrid, de anul acesta, să trimită mai mulți militari pe Flancul său Estic, cu misiunea de a antrena forțele locale și totodată, de a constitui o forță de descurajare în cazul unei eventuale agresiuni ruse.
Flancul Estic în 2022
Practic în mai puțin de un an de zile, arhitectura regională de securitate s-a schimbat dramatic. Imediat după invazia rusă, de la 24 februarie, președintele SUA, Joe Biden anunța ca va suplimenta numărul de militari americani prezenți în Europa. În martie, găseam în România în jur de 3.000 de militari NATO. Între timp însă Statele Unite au mai trimis 5.000 de militari la baza de la Kogălniceanu, proveniți din celebra Divizie 101 Aeropurtată. În total, în țara noastră, numărul forțelor NATO va crește la 9.700, triplu față de aceeași perioadă a anului trecut.
NATO își suplimentează forțele nu doar în România, ci pe întreg Flancul Estic. Dacă până în februarie 2021, Statele Unite aveau desfășurați în Europa aproximativ 100.000 de militari, acum Washingtonul plănuiești să își tripleze forțele militare din intervenția rapidă, urcând numărul militarilor la 300.000. Țările Baltice, care au graniță comună cu Rusia, vor primi și ele trupe suplimentare din forța de intervenție rapidă a NATO. Astfel, în Estonia vor fi dislocați 2.200 de militari care li se adaugă celor 10.500 din țara gazdă. În Letonia vor fi trimiși 4.000 de militari care li se adaugă celor 7.500, iar în Lituania vor fi trimiși 3.700 de militari care îi vor suplimenta e cei 17.200 din țara gazdă.
Polonia este de departe statul european de pe Flancul Estic cel mai bine întărit. Țara dispune de peste 120.000 de militari și acestora li se vor adăuga alți 11.600 din forța de intervenție rapidă a NATO. În plus, aici se va înființa un comandament permanent al militarilor americani. Slovacia și Ungaria sunt printre statele care vor primi cei mai puțini militari, 1.100, respectiv 900, iar Bulgaria, celălalt stat de pe Flancul Estic al NATO cu deschidere la Marea Neagră, Alianța va trimite alți 1.650 de militari.
Totodată, înființarea unui Grup de luptă al NATO (forțe militare de reacție rapidă) pe teritoriul României și al altor state (Polonia, Lituania, Letonia și Estonia), reprezintă tot un răspuns la agresiunea Rusiei. Pe lângă aceasta, trebuie amintit și faptul că Suedia și Finlanda vor deveni membre NATO, iar Alianța își va trimite și acolo militari. Finlanda, prin poziția sa geografică, având graniță comună cu Rusia, va contribui la prezența Alianței pe Flancul Estic.
O strategie pe termen lung
Michael E. O’Hanlon, expert la Institutul Brookings din SUA a subliniat recent faptul că Statele Unite ar trebui să gândească o strategie pe termen lung în cazul Rusiei. Asta ar însemna ca SUA să își „construiască facilități și să își poziționeze forțele cu scopul de a face durabilă această apărare înaintată”. Joe Biden și actualul establishment politic de la Washington par preocupați exact de acest lucru. Agresiunea rusă a schimbat în doar câteva luni peisajul de securitate din Europa, iar statele de pe Flancul Estic al NATO, inclusiv România, au devenit actori regionali importanți, aflându-se în prima linie de apărare a Alianței. Tocmai lucrul acesta reclamă din partea NATO o strategie pe termen lung cu privire la prezența forțelor sale militare în această parte a Europei.
