Ministerul rus de Externe a anunțat de curând că Rusia va expulza un angajat al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. Măsura respectivă reprezintă un răspuns la decizia Chişinăului de a expulza săptămâna trecută un angajat al misiunii diplomatice ruse în Republica Moldova, a argumentat Ministerul rus de Externe. Pe de altă parte, decizia Chișinăului de a expulza un diplomat rus a fost complet justificată după ce resturile unei rachete ruse, doborâtă de apărarea antiaeriană a Ucrainei, au căzut asupra satului Naslavcea.
„Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (al Republicii Moldova) informează că a decis să declare persona non grata pe teritoriul ţării noastre un reprezentant al ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău, care este obligat să părăsească teritoriul Republicii Moldova”, a anunţat guvernul de la Chişinău cu acel prilej. Prin urmare, acest episod reprezintă doar o escaladare a tensiunilor între Chișinău și Moscova, din partea Rusiei. Motivele sunt legate de politica de putere a Rusiei.
Rusia pierde războiul în Ucraina și influența în R. Moldova
În Ucraina, lucrurile nu arată bine pentru ruși. Recent, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a ordonat trupelor ruse să se retragă de pe malul vestic al râului Nipru, în fața atacurilor ucrainene din apropierea orașului Herson. Ordinul a venit, după toate probabilitățile, de la Vladimir Putin, Șoigu fiind doar aghiotantul acestuia. Cum Putin nu vrea să pară slab, ordinele sunt executate prin intermediari care își asumă public „vina”.
Dar pierderile suferite în Ucraina au ecouri în tot spațiul ex-sovietic. Rusia, actorul cel mai puternic, moștenitor al Uniunii Sovietice, a încercat să controleze cu o mână de fier vechile republici sovietice, printre care și R. Moldova. Instrumentul preferat al Rusiei a fost arma economică, mai exact resursele sale vaste de energie de care celelalte foste republici sovietice erau dependente. Pe lângă asta, Putin și-a cultivat multă vreme proprii pioni, în tot spațiul ex-sovietic. Dar în ultimii ani, un val al democrației liberale a început să măture această zona. Ucraina și mai apoi R. Moldova și-au îndreptat fața spre Occident, îndepărtându-se de modelul autoritar al Rusiei lui Putin. Drept urmare, Putin a decis să păstreze cu orice preț Ucraina în orbita Rusiei, declanșând un război sângeros. Pentru Putin pariul pare acum unul pierzător, Ucraina și R. Moldova au primit statutul de țări candidate la UE, iar NATO s-a lărgit după aderarea Finlandei și Suediei.
Dar în ciuda acestor evoluții benefice, fostele republici sovietice rămân periculos de dependente de gazul rusesc. Republica Moldova se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria post-Război Rece. Transnistria, acolo unde mare parte din resursele de energie ale R. Moldova sunt concentrate rămâne sub influența Rusiei. Ocazional Moscova încearcă să agite apele pentru a vedea cum reacționează Chișinăul. Mai mult, faptul că R. Moldova nu este membră NATO, reprezintă o vulnerabilitate periculoasă care ar putea fi oricând exploatată de Kremlin.
Planul Rusiei
Între timp, R. Moldova a reușit să își reducă parțial din dependența de gaz din Rusia importând mai mult din Europa și România. Pe partea de energie electrică, Ucraina nu mai poate asigura necesarul R. Moldova de vreme ce infrastructura energetică a țării este bombardată constant de ruși. Chișinăul s-a orientat din nou către Vest, apelând la România care asigură acum o mare parte din necesarul de energie. Dar tensiunile sociale rămân la cote ridicate peste Prut, iar Putin mizează pe faptul că iarna grea i-ar putea întoarce pe moldoveni împotriva guvernului pro-Occidental al Maiei Sandu. Escaladarea tensiunilor de către partea rusă reprezintă în acest context doar un nou episod în războiul hibrid pe care Rusia îl poartă cu fostele republici sovietice în care și-a pierdut influența. Așa cum am văzut din relatările de presă, inclusiv ale presei de peste Ocean, Putin nu duce lipsă de pioni la Chișinău. Ilan Șor este unul dintre politicienii de peste Prut, cultivat multă vreme de către FSB.
Obiectivul pe termen lung al Rusiei este acela de a diviza R. Moldova și a-și reinstaura oamenii în funcții de conducere. Odată instalați acești pioni pot juca cartea rusă, abandonând orientarea politică pro-occidentală în favoarea uneia pro-rusă. Mai apoi Moscova își va putea vinde cu ușurință gazul în R. Moldova la prețul stabilit de Putin și acoliții săi. R. Moldova joacă momentan precaut. Chișinăul a decis să expulzeze un singur diplomat rus. Lipsa unei umbrele de securitate precum cea de care se bucură România ca urmare a apartenenței la NATO și prezența trupelor ruse la doar câțiva kilometri de graniță dă motive de prudență. Dacă jocul pe termen lung al Rusiei va reuși depinde doar de capacitatea guvernului de la Chișinău de a răspunde provocărilor în această iarnă, atât a celor energetice și economice, cât și a celor legate de subversiunea internă.
