Aderarea României la spațiul Schengen a devenit cel mai important subiect politic din 2022, după ce UE a anunțat că ar putea lua o decizie în decembrie. România se bucură de o mare susținere în Parlamentul European, dar și la nivelul statelor membre. Țara noastră are toate motivele să ceară aderarea la spațiul Schengen, după ce a înregistrat mari progrese în acest sens.
Guvernul României a cerut ca o comisie de experți europeni, din mai multe state membre, să verifice managementul frontierelor, cooperarea polițienească și returnarea imigranților ilegali, pentru a demonstra Uniunii Europene că țara noastră poate fi un partener de încredere pentru Schengen. Pe 26 octombrie 2022 ar trebui să fie publicat acest raport al experților europeni, iar sursele noastre politice au precizat că va fi unul foarte bun, care va arăta încă o dată (dacă mai era nevoie) că România trebuie să fie parte din spațiul Schengen și îndeplinește toate condițiile prevăzute de tratatele UE.
România a demonstrat o transparență totală și a respectat toate recomandările experților europeni. Guvernul a cooperat cu cele mai mari state UE tocmai pentru a găsi soluțiile potrivite pentru țara noastră, iar astăzi Franța și Germania și-au arătat în mod public susținerea pentru România. Olanda, cel mai vehement critic al României, a decis să nu trimită experți în România, ceea ce arată că guvernul de la Haga nu se bazează pe expertiza specialiștilor, ci are doar decizii subiective care, într-un mod sau altul, pot pune în pericol flancul Sud-Estic al UE.
Uniunea Europeană nu mai poate ignora propriile reguli pentru aderarea la Schengen. De mai bine de un deceniu, România este ținută la marginea UE doar pentru că Olanda sau Finlanda au avut ceva de obiectat. UE trebuie să demonstreze că este capabilă să aplice regulile în mod egal și să răsplătească eforturile României făcute în ultimul deceniu.
Raportul experților europeni va elimina orice dubiu referitor la aderarea României. Consiliul UE va trebui să decidă dacă decizia subiectivă a unui stat precum Olanda va fi mai importantă decât propriile reguli UE sau expertiza specialiștilor în domeniul Schengen.
Olanda, împotriva principiilor UE
Prin piedicile puse aderării României la spațiul Schengen, Olanda a demonstrat în repetate rânduri că nu ține cont de regulile și principiile UE, stabilite prin tratate și legi acceptate în unanimitate, și nici nu intenționează să aplice mecanismele de aderare. Mark Rutte, premierul Olandei, a venit în România în urmă cu o săptămână și ne-a transmis că putem adera atunci când suntem pregătiți, ceea ce arată că momentan nu crede în această aderare.
„Nu avem nimic de principiu împotriva aderării Bulgariei sau României la Schengen. Când sunt gata, se pot alătura. Problema este următoarea. Pentru ambele (țări) avem nevoie de o actualizare și (a evaluării) în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)”, a precizat premierul olandez inclusiv în Parlamentul de la Haga, unde s-a votat o rezoluție ce obligă guvernul Olandei să se opună intrării României în Schengen.
Mark Rutte, sursa foto: apnews.com
Comisia Europeană a recunoscut în repetate rânduri că România și Bulgaria respectă toate condițiile pentru a intra în Schengen. Aderarea României la Schengen a fost condiționată, în mod incorect, de două rapoarte MCV pozitive, la care astăzi Olanda tot face referire. Chiar dacă Comisia Europeană a explicat că între MCV și Schengen nu există nicio legătură și nu depind una de cealaltă, Olanda se încăpățânează să impună această condiție pentru România.
Țara noastră se confruntă cu o nedreptate, deoarece alte state care au intrat în Schengen nu au avut astfel de condiții. Spre exemplu, Polonia și Ungaria sunt două state UE care au probleme mult mai mari decât România cu respectarea statului de drept, lucru precizat inclusiv de Comisia Europeană. Totodată, Croația urmează să intre în Schengen (având șanse mult mai mari decât România), însă nu a fost monitorizată prin rapoartele MCV, așa cum pățește țara noastră. Și dacă ne referim strict la problema corupției, România și Croația sunt la același nivel în raportul Transparency. În privința indicelui de percepție a corupției, Croația este pe locul 63 iar România pe locul 66. Ungaria, stat care deja face parte din Schengen, este pe locul 73 și Olanda nu mai cere MCV pentru guvernul de la Budapesta. În Polonia deja nici nu se mai monitorizează fenomenul corupției, pentru că guvernul de la Varșovia împiedică orice raport independent care ar putea arăta vulnerabilitățile statului din Estul Europei.
Dintre aceste state, România este cea care a înregistrat cele mai mari progrese în lupta împotriva corupției, după ce în ultimul deceniu a sporit puterile DNA, a dus la bun succes anchete importante de corupție, a destructurat grupuri de criminalitate organizată sau focare de corupție din instituțiile statului. În plus, Parlamentul European și Comisia au recunoscut de mai multe ori eforturile României în lupta împotriva corupției, iar fosta șefă DNA a devenit procuror-șef al Parchetului European. Folosirea temei corupției pentru a ține România în afara zonei Schengen este un gest strict politic, care nu are nicio legătură cu realitatea din UE, unde există state care au probleme mai grave decât țara noastră.
Prin urmare, MCV nu poate fi o condiție pentru a intra în spațiul Schengen atât timp cât aceasta nu se aplică și pentru alte state. Guvernul României nu trebuie să accepte acest abuz pe care încearcă să-l impună Olanda. Ori MCV se aplică pentru toate statele, ori nu se aplic pentru nimeni.
Uniunea Europeană trebuie să arate respect în relația cu România și să o trateze echitabil și imparțial, fără decizii subiective ale unor state care par să-și regleze conturile cu țara noastră din pricina unor ambiții politicianiste.
