ANALIZĂ De ce protestul de la Parlamentul României reprezintă un atac la adresa democrației

Sute de simpatizanți AUR s-au adunat astăzi în fața Palatului Parlamentului și au protestat împotriva unui proiect de lege privind introducerea certificatului verde la locul de muncă, prin care autorităţile sperau să oprească răspândirea noului coronavirus şi să prevină un nou colaps al sistemului de sănătate din România. Doar că protestul încurajat de politicienii AUR a degenerat rapid, transformându-se într-un adevărat asalt lansat împotriva instituției Parlamentului. Două observații ar putea fi făcute pe marginea evenimentelor de astăzi.

Protestul de la Parlament, similar cu cel din SUA

Prima observație este legată de o anumită similaritate între acțiunea din România și cea de la începutul anului din Statele Unite. Potrivit unui comunicat MAI, în intervalul 08:00 – 10:45, aproximativ 1.200 de persoane s-au concentrat la poarta de acces către Camera Deputaților, fără a pătrunde în curtea Palatului Parlamentului, fiind opriți de forțele de ordine. Ulterior, în jurul orelor 11:15, o parte din aceștia însoțiți de anumiți parlamentari, s-au deplasat spre intrarea de la Senat. Aici au forțat porțile de acces, context în care una dintre porți a cedat. Astfel, în curtea Palatului Parlamentului au pătruns în jur de 200-300 de persoane, restul persoanelor fiind blocate în exteriorul gardului împrejmuitor de către forțele de ordine.

Evenimentele de la Palatul Parlamentului par a fi trase la indigo după insurecția organizată de simpatizanții pro-Trump în Statele Unite la începutul anului. Atunci mai multe sute de protestatari au încercat să forțeze intrarea în Capitoliu, acolo unde legislativul american pregătea confirmarea rezultatelor scrutinului prezidențial. În ambele cazuri putem vorbi despre un asalt la adresa unei instituții fundamentale pentru democrația din ambele state și de o tentativă de a intimida legislativul și procesul de legiferare.

Modul de operare al AUR și utilitatea protestelor

A doua observație este legată de modul de operare a celor de la AUR. De-a lungul timpului cei de la AUR au apelat la protest pentru a pune presiune pe cei aflați la guvernare. Treptat, aceștia au demonstrat o adevărată disponibilitate pentru utilizarea violenței în scopuri politice. Să nu uităm de protestele îndreptate împotriva medicilor și personalului medical din spitale, orchestrate în luna martie, precum și de numeroasele manifestări organizate de cei de la AUR împotriva măsurilor anti-Covid.

În orice democrație protestul reprezintă un mecanism perfect legitim de exprimare a nemulțumirilor. Totuși, aici trebuie făcută o distincție fundamentală în ceea ce privește utilitatea unui protest. Pe de o parte, protestul poate fi văzut ca un mecanism de reglare a disfuncționalităților prin exercitarea unei forme de presiune de jos în sus. Protestele pentru drepturile afro-americanilor, protestul sufragetelor, protestul din Piața Universității din iarna anului 1990 sau protestele împotriva OUG13 se încadrează la această categorie, prin care se căuta reglarea unor disfuncționalități foarte clare.

Dar protestul mai poate fi folosit și într-un alt sens, respectiv ca armă politică. În acest caz, protestul nu mai reprezintă o mișcare de jos în sus pentru reglarea unor disfuncționalități evidente. Grupuri întregi de oameni pot fi folosiți ca masă de manevră pentru reglarea conturilor între diverși actori politici. Protestul nu mai produce în acest sens o schimbare în bine, ci contribuie la erodarea democrației. În această categorie se încadrează protestele minerilor din toamna anului 1991, cunoscute drept și „a patra mineriadă”. Acestea au fost folosite în principal pentru reglarea conturilor în interiorul puterii politice de la vremea respectivă și au dus la demisa guvernului Petre Roman.

AUR s-a specializat în folosirea protestelor în acest al doilea sens, respectiv, ca armă politică. Protestele de astăzi reprezintă o tentativă de intimidare a legislativului, de vreme ce activitatea legitimă a Parlamentului (aceea de a dezbate și legifera) a fost întreruptă, printr-un apel la violență. De aceea, într-un sens mai larg, acțiunea reprezintă un atac la adresa democrației din România.