USR are pretenția de a fi singurul partid din România în care democrația internă este la loc de cinste. În 2022, liderul USR, Cătălin Drulă, susținea chiar public, într-o formă sau alta, lucrul acesta: „suntem astăzi, singurul partid democratic de Opoziţie”. Totodată, Drulă mai spunea că „USR este și va rămâne singurul partid liberal care luptă pentru modernizarea României”. Cu toate acestea, mărturiile unor foști membri ai USR distrug această imagine atent construită a unui partid care respectă spiritul democrației. Cu alte cuvinte, în spatele fațadei se ascund mari probleme.
Ce spun foștii membri USR
Recent, europarlamentarul Nicu Ștefănuță a demisionat din USR, acuzând că „Direcția pe care o are de ani buni conducerea este una pentru care nu pot gira”. Nicu Ștefănuță nu este însă nici pe departe singurul om care acuză nereguli în interiorul partidului. Luna trecută viceprimarul orașului Bacău, Cristian Ghingheș, a fost demis pentru a treia oară din partid. Acesta spunea că a refuzat să-și dea demisia pentru a lăsa în loc un membru Pro România. Ghingheș a dezvăluit că „atunci când spui ceva sau arăți niște chestiuni care se întâmplă la nivelul conducerii locale sau naționale ți-o iei pe coajă, ești urmărit, prigonit, dat afară”. Mai mult, acesta a susținut că mulți dintre liderii USR „nu vor să urmărească aplicarea politicilor publice, pe ei îi interesează să își conserve pozițiile la nivel național, la nivel local”. ”Acum nu mai este democrație în partid”, mai spunea Ghingheș.
Tot recent, Daniel Gheba, deputat USR de Dolj, și-a anunțat demisia din partid, acuzând faptul că a fost „sabotat şi boicotat“. Anul trecut, Cristian Pușcaș își anunța plecarea din USR Timișoara și lansa mai multe critici la adresa conducerii. USR-istul vorbea despre gravele nereguli pe care le-a întâlnit în partid, printre acestea regăsindu-se și „organizarea de concursuri tip simulacru”. „Sunt de părere că există unele poziții cheie, pretențioase, în astfel de structuri, care trebuie ocupate prin numiri asumate politic, nu prin concursuri cu mantă”. Tot anul trecut, un membru USR Ilfov, Olimpia ”Oli” Ardelean, avea să fie dată afară din partid după ce a acuzat conducerea de falsificarea mai multor semnături pentru campania ”Fără Penali”.
Democrație de fațadă
Toate aceste dezvăluiri demonstrează cu asupra de măsură că USR este în realitate un partid în care democrația internă nu este respectată de fiecare dată. Asta în ciuda faptului că la nivel public liderii USR vor să fie percepuți ca adevărați democrați, construindu-și cu grijă această imagine. Problemele interne ale USR sunt însă evidente, iar plecările masive din ultima vreme demonstrează că democrația internă este doar mimată. Liderii USR nu sunt interesați să promoveze meritorcrația sau mobilitatea pe verticală în interiorul partidului dacă prin asta își amenință chiar propria lor poziție. Acționând în felul acesta însă USR demonstrează că nu este deloc un partid nou, cu oameni noi și cu obiceiuri noi. Obiceiurile USR sunt vechi și fac parte din democrația „originală” din România. Metehnele useriștilor reprezintă disfuncționalități ale democrației autohtone.
Desigur, liderii USR vor continua să pozeze în adevărați democrați pentru că în felul acesta își cultivă în rândul electoratului imaginea construită în decursul acestor ani. Dar pe măsură ce tot mai mulți oameni aleg să părăsească formațiunea, iar electoratul partidului se subțiază de la o zi la alta, ideea democrației din USR începe să semene tot mai mult cu o poveste de adormit copiii.
