Guvernul condus de Nicolae Ciucă a reușit să negocieze cu Comisia Europeană și să elimine pragul de 9,4% din PIB pentru bugetul de pensii, introdus în 2021 de Cristian Ghinea, fostul ministru USR. Ghinea și colegii săi din USR au urmărit să blocheze creșterea pensiilor din România, prin introducerea acestui prag, ceea ce i-ar fi condamnat pe mulți români la o pensie mică și insuficientă pentru a supraviețui.
Marius Budăi, ministrul muncii, și Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene, au reușit să convingă oficialii europeni că România nu are nevoie de acest prag de 9,4% din PIB. Acesta a fost unul dintre principalele obiective pe care Budăi le-a prezentat încă din primele săptămâni la Ministerul Muncii, arătând că pragul riscă să blocheze creșterea pensiilor.
„Ne gândim să ridicăm nivelul de trai al cetățenilor români. Sau cel puțin așa trebuie să facă un guvern responsabil. În PNRR este trecut acel procent de 9,4. În primul rând trebuie o renegociere cu Comisia Europeană”, declarat Marius Budăi, în ianuarie 2022.
De asemenea, Marcel Boloș a arătat de mai multe ori că acest plafon de 9,4% din PIB era pe termen de 50 de ani și reprezenta un mare obstacol pentru Guvernul României, iar alte state UE au un buget al pensiilor de 13%, mult mai mare decât țara noastră: „Plafonul de 9,4% din sistemul de pensii, care include și pensiile speciale, poate fi un obstacol pe viitor dacă Guvernul ar trebui să ia an de an măsuri de actualizare sau de majorare a pensiilor pentru a răspunde fie unei evoluții ascendente a inflației sau a altor influențe care sunt la nivel macroeconomic. (…) Termenul pentru care noi avem acest plafon de 50 de ani este unul pe termen foarte lung, să menții astfel de plafon de cheltuieli, în condițiile în care media acestui plafon de cheltuieli în statele europene ajunge undeva la 13% din PIB”.
După mai bine de un an de negocieri, atât în coaliția de guvernare, cât și la nivel european, Marius Budăi a declarat miercuri că s-a luat decizia de a elimina din PNRR pragul de 9,4% din PIB pentru bugetul pensiilor, după ce România va face o reformă a pensiilor așa cum cere Comisia Europeană.
„Va fi eliminat acest plafon în momentul în care avem reforma pensiilor scrisă. Am obținut să facem o reformă corectă, care să aibă predictibilitate, să fie legate de evoluția acestor date macroeconomice, să avem așa o reformă corectă cum trebuie să fie”, a declarat, miercuri, ministrul muncii.
Ghinea, negocieri împotriva României
Guvernul Ciucă reușește să corecteze ceea ce USR-iștii au greșit. Faptul că oficialii Comisiei sunt dispuși să renunțe la plafonul de 9,4% arată că acesta a fost introdus de USR, nu de Comisia Europeană. USR a urmărit să blocheze creșterea pensiilor cetățenilor și în același timp a crescut bugetul pentru pensiile private. Sistemul de pensii din România va trebui să crească bugetul pentru Pilonul II, care este un fond administrat privat: „se va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii”, scrie în PNRR-ul României. Marele plan al USR-iștilor era acela de a bloca bugetul pensiilor la 9,4% și să-i lase pe români la mâna unor fonduri private.
Cristian Ghinea se considera, în 2021, un expert în negocieri și îl ataca pe Marcel Ciolacu pe subiectul renegocierii PNRR. Liderul USR nu credea că e posibilă o renegociere a PNRR sau eliminarea plafonului de 9,4%:
„Nu, Marcele, oricum o dai nu ţi se va accepta să negociezi în PNRR principiul că schimbi punctul de pensie din burtă, cum ai tu chef. Că nu dai bani din buzunar, e vorba despre finanțele publice. Du-te la Bruxelles cu asta poate te întorci cu creșterea obligatorie a vârstei de pensionare – noi am închis PNRR fără asta, dar tu nu inspiri încredere tocmai pentru că vii cu idei creţe şi pentru că eşti şef la partidul care a creat problema”, scria Cristian Ghinea pe rețelele de socializare. După circa doi ani, guvernul Ciucă a reușit să-l contrazică pe Cristian Ghinea și a negociat cu Comisia Europeană pentru a apăra dreptul românilor la o pensie mai mare.
USR a introdus un prag de 9,4% fără nicio justificare economică. În 2021, bugetul pensiilor era deja la 8% din PIB, iar după majorările de anul trecut, bugetul pensiilor a ajuns la 9,4%. Dacă nu se renunța la acest plafon, atunci pensiile românilor ar fi rămas blocate timp de 50 de ani.
Pensiile speciale, marea provocare pentru Guvern
Pensiile speciale sunt în continuare marea provocare pentru guvernul Ciucă. Eliminarea plafonului de 9,4% depinde de o reformă corectă a pensiilor speciale, după cum a declarat chiar ministrul muncii. Eliminarea plafonului de 9,4% nu înseamnă în niciun caz creșterea bugetului pentru alte categorii de pensii speciale sau mărirea pensiilor speciale. Din contră, Uniunea Europeană dorește atât eliminarea tuturor pensiilor speciale, cât și reducerea sumelor plătite pentru anumite categorii de pensionari speciali.
Totuși, Marius Budăi întârzie foarte mult reforma pensiilor pentru că nu propune o soluție prin care să se elimine pensiile speciale și toate veniturile să fie calculate pe bază de contributivitate. Banca Mondială este cea care oferă consultanță Ministerului Muncii pentru reforma pensiilor, iar Comisia Europeană a arătat de mai multe ori că susține soluțiile propuse de specialiștii BM. Reforma propusă de Guvernul României a fost respinsă de Comisia Europeană, iar Ministerul Muncii va trebui să caute o altă soluție.
