Liberalii au anunțat zilele acestea că încept negocierile cu reprezentanții ALDE pentru a concretiza o viitoare fuziune. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al liberalilor, Ionuț Stroe, care spune că PNL și-a asumat „rolul de partid integrator al dreptei”. ALDE este un partid cu o istorie relativ recentă, având parte de propriile momente de mărire și decădere.
Fondarea partidului și participarea în Guvernul Ponta
ALDE se înființa în mod formal la mijlocul anului 2015, atunci când Partidul Liberal Reformator, înființat cu un an mai devreme de către fostul premier Călin Popescu Tăriceanu după demisia din PNL, a fuzionat cu Partidul Conservator, fostul Partid Umanist Român, înființat de Dan Voiculescu și al cărui președinte la momentul respectiv era Daniel Constantin. Președinte ALDE a fost numit Călin Popescu Tăriceanu și, potrivit statutului, partidul se declara un reprezentant al clasei de mijloc, a întreprinzătorilor, a practicanților profesiilor liberale, dar și a celor care lucrează în serviciul public. Doctrina autodeclarată de centru-drepta apropia, în teorie, ALDE de PNL. Desigur, lucrurile sunt ceva mai complicate atunci când vine vorba despre doctrinele partidelor politice din România, așa cum vom vedea și în cazul ALDE.
Încă de la înființare, ALDE a făcut parte din guvernul condus de Victor Ponta (așa-zisul guvern Victor Ponta 4), alături de PSD și UNPR. În acest guvern, ALDE primea patru ministere: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Daniel Constantin), Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor (Grațiela Gavrilescu), Ministerul Educației Naționale (Sorin Cîmpeanu) și Ministru delegat pentru energie, întreprinderi mici și mijlocii și mediu de afaceri prin Andrei Gerea.
Primele alegeri și guvernarea cu PSD
Primele alegeri la care au participat cei de la ALDE au fost alegerile locale din iunie 2016. La aceste alegeri ALDE a obținut un scor bun pentru un partid abia înființat – 64 de mandate de primari la nivel național și 80 de consilieri județeni. Adevăratul test a venit însă la alegerile parlamentare din iarna lui 2016. În cadrul acestor alegeri ALDE a reușit să treacă pragul necesar intrării în Parlament, obținând 6,03% din voturi, surclasând PMP. ALDE obținea astfel 20 de locuri la Camera Deputaților și 9 la Senat. ALDE avea să intre într-o alianță cu PSD, principalul câștigător al alegerilor din 2016, dar care nu avea o majoritate monocoloră. Protocolul de guvernare încheiat de PSD și ALDE sub titulatura “Coaliția de Guvernare pentru Dezvoltare și Democrație” avea să fie semnat la sfârșitul anului 2016.
În noul guvern, ALDE își asigura tot patru ministere, dar primea un bonus substanțial – Ministerul Afacerilor Externe prin Teodor Meleșcanu. Pe lângă acesta, Daniel Constantin era numit în fruntea Ministerului Mediului (după care înlocuit cu Grațiela Gavrilescu în martie 2017), Toma Florin Petcu primea portofoliului Ministerului Energiei iar Grațiela Gavrilescu urma să fie Ministru delegat pentru relația cu Parlamentul (înlocuită de Viorel Ilie în martie 2017). ALDE a continuat să dețină aceste portofolii în ciuda faptului că premierii din partea PSD s-au schimbat (Tudose și apoi Dăncilă).
Declinul ALDE
Declinul celor de la ALDE coincide cu declinul PSD. Social-democrații suferă o primă înfrângere usturătoare în alegerile europarlamentare. După aceea președintele PSD, Liviu Dragnea este arestat și condamnat la închisoare, iar guvernul condus de Viorica Dăncilă se prăbușește la moțiunea de cenzură din octombrie 2019. Momentul marchează trecerea ALDE în opoziție care a culminat cu un declin în intenția de vot. La alegerile locale din 2020 ALDE obține doar 1,6% din voturi și 2,2% din voturi pentru Consiliul General.. În aceste condiții, liderii ALDE și cei ai Pro România decid în octombrie 2020 să fuzioneze și să formeze noua formațiune politică numită Pro România Social Liberal. Astfel, cele două partide urmau să participe pe liste comune la alegerile parlamentare din decembrie 2020, paritatea fiind 60% Pro România, 40% ALDE. Doar că la alegerile din 2020 partidele nu reușesc să prindă pragul electoral și rămân în afara Parlamentului. Ca urmare, fuziunea este întreruptă în ianuarie 2021.
Rămasă doar cu mandatele de primari obținute în 2020 și scufundându-se tot mai mult în intenția de vot, ALDE a decis acum o fuziune cu PNL care înseamnă de fapt o absorbție a celor de la ALDE în PNL. Pentru liderii ALDE de la centru și din teritoriu aceasta pare a fi în acest moment singura cale prin care își mai pot salva mandatele și prin care pot rămâne în orbita puterii.
În prezent, potrivit datelor furnizate de Daniel Olteanu pentru PS News, ALDE mai deține în teritoriu 23 de primari, 23 de consilieri județeni, 3 vicepreședinți CJ și 932 de consilieri locali.
