Președintele Klaus Iohannis a ieșit ieri în fața camerelor, în cea mai neagră zi de la debutul pandemiei de coronavirus, pentru a face un nou anunț. Președintele a încercat să arate empatie spunând că cei 574 de decedați nu reprezintă “un simplu număr, sunt 574 de inimi de români care au încetat să mai bată fiindcă au pierdut lupta cu acest virus ucigaș”. Dincolo de asta, câteva lucruri din declarațiile președintelui frapează.
Planuri pe genunchi ale autorităților
Președintele a lăsat de înțeles că autoritățile au eșuat în misiunea de a încetini răspândirea virusului. “Campania de vaccinare s-a mișcat mult prea lent. Pregătirile au fost deficitare. Acum ceea ce mai contează este să reușim să depășim această cumpănă. Acest coșmar ne arată din păcate că din păcate valul 4 este mult mai agresiv decât cele mai pesimiste așteptări și prognoze”, a spus președintele.
Într-adevăr dacă ne uităm la evoluția campaniei de vaccinare, putem spune că ea reprezintă un eșec. Deși arăta promițător la început, campania a încetinit în preajma verii și apoi practic nu s-a mai urnit din loc. Coincidență sau nu acest platou în privința vaccinării coincide cu declarațiile ultra optimiste ale premierului Florin Cîțu și ale președintelui din vara când ambii susțineau că am învins pandemia. Cifra de 5 milioane de persoane vaccinate a fost atinsă cu o întârziere de două luni față de ceea ce preconizau autoritățile. În prezent doar 29,9% din populație este complet vaccinată cu cele două doze. Dacă luăm în calcul și persoanele vaccinate cu cel puțin o doză, dar a căror imunitate nu este atât de ridicată față de cele care au primit două doze, procentul se ridică la 34,6%. Cu aceste cifre continuăm să ne plasăm la coada Europei, după Bulgaria, iar efectele se văd astăzi în cifrele persoanelor decedate, a infectărilor zilnice și a celor care ajung în secțiile de terapie intensivă.
Dar dacă “valul 4 este mult mai agresiv decât cele mai pesimiste așteptări și prognoze”, atunci instituțiile statului au o mare problemă. Asta pentru că în orice situație de criză obiectivul autorităților este să pregătească cât mai multe scenarii și să imagineze toate variantele posibile pentru a găsi răspunsurile potrivite. Asta implică așadar o axă pe care avem la un capăt cel mai fericit scenariu, la celălalt capăt cel mai pesimist scenariu, iar între aceste extreme o varietate de scenarii posibile. Pentru fiecare dintre acestea, autoritățile trebuie să găsească un răspuns. Or președintele ne spune că în acest moment planurile au fost depășite de situația din teren. Era însă atât de greu de imaginat un astfel de scenariu? Specialiștii din domeniul medical au avertizat în permanență că numărul mic de vaccinări va conduce la un număr uriaș de infectări în valul 4, tulpina delta fiind mult mai contagioasă decât precedentele. S-a vorbit inclusiv despre scenariul Lombardiei, cu referire la criza sanitară fără precedent din Italia anului 2020. Toate aceste avertismente s-au lovit de urechile surde ale autorităților. Prea preocupați de luptele intestine și exact ca niște studenți care se apucă să învețe în noaptea dinaintea examenului, guvernanții au întocmit planuri pe genunchi, iar rezultatul a fost unul previzibil: planurile nu au ținut atunci când au dat piept cu realitatea.
Declarația președintelui reprezintă un soi de capitulare în care autoritățile se mai pot angaja doar o operațiune de control a daunelor. Vor urma restricții mai severe, așa cum a anunțat și președintele și vom spera că vom putea să depășim și această cumpănă.
