Ministrul Educației, Ligia Deca, a făcut publice la sfârșitul lunii februarie noile proiecte consolidate ale legilor Educației. Printre modificările principale introduse, se numără și cele de la examenul de Bacalaureat. Astfel, acest examen se va plia pe fiecare profil în parte. Vom avea astfel Bac-ul tehnologic pentru liceele tehnologice. Se introduc două probe de competențe lingvistice: Limbă străină 1 + Limbă străină 2. Acest lucru este justificat, în opinia ministrului, de creșterea potențialului de angajare al absolvenților în viitor. În plus, va exista o probă complementară de competențe de bază, în funcție de profil. La profilul uman proba va fi dată la matematică sau științe ale naturii, iar pentru profilul real proba va fi dată la una dintre cele patru discipline socio-umane: istorie, logică, filosofie sau psihologie. Notarea nu se va face cu note clasice, ci cu admis-respins.
Cât de relevante sunt însă aceste modificări ale examenului de Bacalaureat, în contextul în care obiectivul fundamental al școlii ar trebui să rămână acela de a forma gândirea critică a elevului și nu dobândirea unor competențe profesionale speciale, lucru realizat de pildă în școlile profesionale. Pentru a putea răspunde, merită să facem o comparație cu modul în care se dă examenul de Bacalaureat în alte trei state europene.
Finlanda
Finlanda reprezintă de multă vreme un adevărat etalon pentru sistemul de educație. Numeroase state au încercat să copieze „modelul finlandez” în educație, iar unele au reușit mai mult sau mai puțină să îndeplinească acest obiectiv. Aici bacalaureatul, numit „Ylioppilastutkinto”, se dă, ca și în România, la mai multe materii. Diferența e că dacă nu reușești să obții o notă de trecere la una dintre materii, poți repeta de până la trei ori examenul. Există o disciplină obligatorie – limba maternă. Elevii mai trebuie să treacă de probe la matematică și încă o limbă modernă. În plus, trebuie să mai aleagă o materie din domeniul realului. Totodată, elevii pot da mai multe examene în cazul în care universitatea pentru care optează cere lucrul acesta.
Introducerea celei de-a doua limbi străine și a competențelor speciale în funcție de profil seamănă cu modelul din Finlanda, deci este posibil ca autoritățile române din domeniul educației să fi încercat să se inspire de aici.
Franța
Franța are și ea un model aparte de examen de final de liceu. Modelul francez este unul vechi care datează de pe vremea lui Napoleon și care nu a suferit practic nici o modificare semnificativă. În Franța există trei tipuri de examen de Bacalaureat, numit „Baccalauréat” – general, profesional și tehnologic. Primul le permite elevilor să-și continue studiile la o universitate. Al doilea le permite elevilor să urmeze o profesie anume după liceu, iar al treilea le permite elevilor să își caute un loc de muncă după liceu.
De reținut ar fi că examenul general de Bacalaureat este susținut de cei mai mulți dintre elevi. În cazul acestuia elevii susțin cinci probe care însumează ca pondere 60% din nota finală. Restul de 40% din notă vine în urma unei evaluări continue pe perioada anilor de studiu.
Germania
În fine, în Germania găsim un alt model de examen de Bacalaureat, numit aici „Abitur”. Examenul este dat de regulă doar de către elevii care vor să continue studiile, urmând o universitate. Acesta este obligatoriu pentru admiterea la universitate. Bacalaureatul din Germania se dă la patru materii (uneori cinci în funcție de cursurile de bază și de cele avansate pe care elevul le-a urmat). Cursurile de bază sunt obligatorii, iar cele avansate sunt opționale, fiind alese de elevi în ultimii doi ani de liceu. Acestea se studiază în regim intensiv și de regulă sunt două la număr. Avem totodată o probă scrisă și una orală compusă din două subiecte, la alegere.
