Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner a ajuns miercuri în România și a avut o întrevedere cu ministrul român al Afacerilor Interne, Lucian Bode. Vizita vine ca o relansare a dialogului româno – austriac, fără așteptări cu privire la o soluționare a problemei privind aderarea României la Schengen.
În cadrul discuțiilor avute cu presa, Gerhard Karner a reiterat motivele pentru care Austria s-a opus aderării României la spațiul Schengen, menționând faptul că sistemul nu este funcțional și există probleme cu privire la migrație.
„Avem un sistem care nu funcționează. Dacă există controale pe care le desfășurați dumneavoastră la frontierele externe ale României, există controale și între Germania și Austria. Asta înseamnă că și cetățenii austrieci dacă merg în Germania sunt controlați. Franța face la fel cu Germania. Și aș putea să vă dau câteva exemple. Aceasta este dovada că sistemul nu funcționează și că sistemul nostru trebuie să înceapă să funcționeze, cu frontiere externe funcționale. De aceea suntem parteneri apropiați pentru a atinge aceste obiective…Nu pot să vă ofer azi o dată fixă, ci în primul rând vreau să obținem date împreună pentru ca UE să fie protejată în zona frontierelor externe… Nu lupt împotriva României, în niciun caz împotriva domnului Bode, ci împreună cu domnul Bode ca să putem obține îmbunătățirea sistemului, să investim în protecția frontierelor externe”, a spus ministrul austriac de interne în cursul discuțiilor.
Ipocrizia Austriei
Declarațiile făcute de Gerhard Karner cu privire la opoziția Austriei în ceea ce privește intrarea României în spațiul Schengen nu rezistă însă în fața unei analize serioase. Ministrul austriac repetă faptul că sistemul, în ansamblul său este unul nefuncțional, dar dacă așa stau lucrurile cum poate justifica Austria faptul că a votat în decembrie în favoarea aderării Croației, dar împotriva aderării României și Bulgariei. O reformă a sistemului ar fi însemnat o pauză completă de la extinderea Schengen, lucru care nu s-a petrecut însă în luna decembrie, atunci când Viena a fost de acord cu intrarea Croației.
Așa cum arată datele Comisie Europene, nici România, nici Bulgaria nu reprezintă țări de tranzit pentru imigranți și nici țări de destinație pentru aceștia. Dimpotrivă, majoritatea acestora tranzitează prin țări precum Grecia, Serbia sau Ungaria și ar avea șanse mai mari să pătrundă pe teritoriul Croației, în drumul loc către Europa centrală, decât pe teritoriul României. Prin urmare, scuzele oferite de ministrul Gerhard Karner reprezintă doar pretexte pentru adevăratele motive ale opoziției Austriei cu privire la aderarea României și a Bulgariei.
Agenda politică internă din Austria
Motivele principale pentru care Viena se opune aderării României și Bulgariei al spațiul Schengen țin în continuare de situația politică internă din Austria. Partidul Popular Austriac din care face parte și cancelarul Karl Nehammer crește în sondajele de opinie tocmai pe seama unei retorici anti-migrație. De altfel, scena politică austriacă este mult mai puțin polarizată pe marginea acestui subiect decât ar părea la o primă vedere. Conservatorii și extrema dreaptă din Austria mizează cu toții pe un discurs anti-migrație care atrage electoratul. Cum anul 2024 va fi marcat în Austria de alegerile parlamentare, nimeni nu vrea să piardă electorat și majoritatea plusează pe subiectele care se vând bine publicului.
Or unui dintre acestea ține tocmai de migrație și de extinderea spațiului Schengen. Lucrul acesta, cuplat cu prejudecățile legate de statutul țărilor est europene conduce la opoziția actuală a Vienei cu privire la extinderea spațiului Schengen în această parte a Europei. De aceea Austria nu a avut nici o problemă să accepte intrarea Croației, dar ales să se opună aderării României și Bulgariei, cu riscul de a-și pune întreaga Uniune Europeană pe cap. Oportunitatea reală a României va veni după alegerile din Austria, atunci când se va demonstra că obiecțiile actuale ale Vienei reprezintă doar niște pretexte care au în spate rațiuni pur electorale.
