Este, probabil, știrea zilei pentru România: OMV Petrom și Romgaz au făcut publică decizia de aprobare a planului de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep. Această decizie urmează să fie înaintată Agenției Naționale pentru Resurse Minerale pentru confirmare. OMV Petrom va fi operatorul proiectului, iar ambele companii vor deține o participație de 50% în acesta.
În articolul următor ne propunem să prezentăm cum va arăta exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră și ce înseamnă acest lucru pentru țara noastră.
Investiția totală pentru faza de dezvoltare a proiectului este estimată până aproape de 4 miliarde de euro, iar producția rezultată va fi de aproximativ 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor de gaze naturale offshore Domino și Pelican Sud va include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine și rețeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor.
Platforma va fi autonomă energetic și va respecta cele mai înalte standarde de siguranță și protecție a mediului. Întreaga infrastructură va fi operată de la distanță, folosind o replică digitală (digital twin), ceea ce va permite optimizarea proceselor și va contribui la îmbunătățirea performanței de mediu prin eficientizarea consumului de energie și reducerea emisiilor.
Operatorii OMV Petrom și Romgaz estimează că producția va începe în 2027, iar producția la capacitate maximă va fi de aproximativ 8 miliarde de metri cubi anual (echivalentul a circa 140.000 de bep/zi) timp de aproximativ 10 ani.
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 de kilometri pătrați și este situat la o distanță de aproximativ 160 de kilometri de țărm, în adâncimi de apă cuprinse între 100 și 1.000 de metri. Explorarea acestui perimetru a început în 2008 și a inclus două campanii de achiziție de date 3D și două campanii de foraj pentru explorare.
Această decizie reprezintă un pas important în implementarea Strategiei 2030 a companiei și are ca rezultat aprobarea planului de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale din perimetrul offshore Neptun Deep. OMV Petrom va fi operatorul proiectului, având o participație de 50%, iar cele două companii vor împărți în mod egal volumul brut total estimat la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Producția de gaze naturale în cadrul proiectului este programată să înceapă în 2027, după realizarea unor investiții totale de dezvoltare de până la 4 miliarde de euro. OMV Petrom estimează că proiectul Neptun Deep va contribui la o creștere de 50% a profitului din exploatare al companiei în 2030. Aceasta va consolida poziția României ca cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și va transforma țara într-un exportator net de gaze naturale, având un impact pozitiv asupra securității în aprovizionare.
Proiectul implică dezvoltarea zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud și necesită infrastructură extinsă, inclusiv zece sonde, trei sisteme de producție submarine, conducte colectoare, o platformă offshore, o conductă principală de gaze naturale către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor naturale.
Infrastructura va fi operată de la distanță și va utiliza o replică digitală pentru optimizarea proceselor și îmbunătățirea performanței de mediu.
Costul unitar de producție al gazului natural este estimat la o medie de 3 dolari pe echivalent de petrol (bep) pe durata de viață a zăcământului. OMV Petrom subliniază că amprenta de carbon a proiectului va fi mai bună decât media industriei, cu aproximativ 2,2 kg CO2/bep, comparativ cu media de 16,7 kg CO2/bep conform IOGP.
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, situat la o distanță de aproximativ 160 km față de țărm, se întinde pe o suprafață de 7.500 km pătrați și a fost explorat începând din 2008. Prima descoperire de gaze naturale a fost făcută în 2012, iar până în prezent s-au înregistrat cheltuieli de explorare și evaluare de peste 1,5 miliarde de euro.
“O nouă promisiune îndeplinită: vom exploata gazele din Marea Neagră, care vor ajunge în casele românilor.
Salut anunțul făcut astăzi cu privire la luarea deciziei de investiție. Mă bucur că în urma muncii pe care am făcut-o ca ministru al Energiei am contribuit activ la luarea acestei decizii importante. Cu ajutorul și susținerea colegilor, a președintelui Klaus Iohannis, a președintelui PNL Nicolae Ciucă, a prim – ministrului Marcel Ciolacu, partenerilor americani și a tuturor factorilor implicați am urmat o strategie clară prin care să ajungem la rezultatul de astăzi.
Aici menționez adoptarea legii offshore, preluarea de către Romgaz a participaţiei companiei Exxon aferentă perimetrului Neptun Deep, semnarea acordului privind transportul gazelor naturale din Marea Neagră către beneficiarii autohtoni, operatori economici sau gospodării dintre Transgaz, Romgaz și Petrom sunt doar o parte din pașii care au fost făcuți pentru a ajunge mai aproape de începerea lucrărilor de exploatare a gazelor din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep.
România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-şi producţia cu mult peste necesarul actual al consumului intern. Şi un alt aspect foarte important: ţara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Le doresc mult succes celor de la Petrom și Romgaz pentru a duce la bun sfârșit unul dintre cele mai importante proiecte din sectorul energetic din România”, a scris Virgil Popescu, ministrul Energiei, pe Facebook.
Care sunt beneficiile exploatării gazelor naturale din Marea Neagră
- se generează investiții semnificative în industria energetică și în întregul lanț de producție. Companiile implicate în exploatare aduc tehnologie de vârf și cunoștințe specializate, ceea ce stimulează dezvoltarea sectorului și creșterea economică.
- investițiile masive necesare pentru infrastructură și echipamentele asociate cu exploatarea gazelor naturale conduc la crearea de locuri de muncă, și la contracte pentru furnizorii locali.
- asigură o sursă sigură și diversificată de energie. Dependența excesivă de importurile de gaze naturale poate pune în pericol securitatea energetică a unei țări sau a unei regiuni.
- se reduce riscul de perturbare a aprovizionării și se consolidează autonomia energetică. Gazele naturale extrase din Marea Neagră pot fi folosite pentru producția de energie electrică, încălzirea locuințelor și ca sursă de combustibil pentru diverse sectoare industriale. Această diversificare a mixului energetic contribuie la stabilitatea și sustenabilitatea sistemelor energetice.
- generează exporturi.
Totuși, exploatarea gazelor naturale trebuie gestionată cu responsabilitate și în concordanță cu principiile de protecție a mediului și durabilitate. Impactul asupra ecosistemului marin și emisiile de gaze cu efect de seră trebuie monitorizate și controlate pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjurător și pentru a asigura un viitor durabil.
Scurt istoric
România a fost prima țară din lume care a înregistrat producția de țiței în anul 1857. Producția de gaze naturale a început în 1908, când au fost săpate primele sonde, în Sărmășel, județul Mureș.
Explorarea în bazinul Mării Negre a început cu primele achiziții de date seismice în 1969.
În 1976, platforma petrolieră marină de foraj „Gloria” a săpat prima sondă de explorare. Aceste activități au avut ca scop sporirea producției naționale de hidrocarburi, inclusiv petrol și gaze naturale, prin explorarea potențialului din cadrul platformei continentale a Mării Negre.
După mai multe sondări în care s-a încercat găsirea unor surse de petrol și gaze naturale, în 1980, în zona Istria, perimetrul XVIII au fost descoperite cantități semnificative de petrol și gaze naturale. Prima producție a fost în 1987.
În 2019, Curtea de la Haga a dat câștig de cauză României în disputa cu Ucraina în privința teritoriilor maritime. „Pentru România, Hotărârea a fost un remarcabil succes diplomatic în istoria noastră recentă, prin recunoașterea jurisdicției și a drepturilor suverane ale țării noastre cu privire la 9.700 km2 de platou continental și zonă economică exclusivă în Marea Neagră”, se arăta într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.
Un studiu Deloitte arată că zona offshore românească acoperă 22.000 de km pătrați și atinge adâncimi de peste 1.000 de metri.
În 2012 consorțiul OMV Petrom face cea mai mare descoperire de gaze naturale în Marea Neagră.
