Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a anunțat o nouă reformă în sistem, dar a uitat de tinerii care suferă cel mai mult pe piața muncii. România este o țară plină de paradoxuri, deoarece tinerii români sunt șomeri, iar companiile prezente în țara noastră se plâng că nu există forță de muncă și aduc muncitori străini din Asia și Africa.
Peste 22,7% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 24 de ani sunt șomeri, potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Statistică (INS). La nivelul Uniunii Europene, România este pe primul loc când vine vorba de tineri care nu lucrează și nu studiază. Peste 400.000 de tineri români, cu vârste între 16 și 24 de ani, au renunțat la studii și nu-și găsesc un loc de muncă, arată datele Eurostat.
Tinerii NEET, așa cum e definită această categorie, sunt ajutați de Guvern cu un program de finanțare europeană. Companiile care aleg să angajeze tineri NEET primesc o subvenție de 2.250 de lei/lună, timp de 12 luni. Dacă privim statisticile INS, această măsură nu se dovedește eficientă, iar România continuă să aibă un număr mare de tineri șomeri.
Sistemul de educație din România se dovedește ineficient pentru formarea tinerilor pentru piața muncii, mai ales că mulți tineri decid să renunțe la studii. Numărul elevilor care termină liceul devine tot mai mic de la un an la altul. În scădere este și numărul elevilor care se înscriu la examenul de bacalaureat. 23% dintre absolvenții de liceu decid să nu meargă la examenul de bacalaureat, iar aceștia devin noii șomeri de mâine. Pentru mulți dintre ei, facultatea este mult prea scumpă. Numărul studenților care se înscriu la facultate a scăzut drastic, începând cu 2010. Dacă în 2008 erau aproape 900.000 de studenți, în 2018 numărul lor ajungea la 400.000.
Abandonul școlar este una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de învățământ, deoarece 15% dintre elevi decid să renunțe la studii. Această statistică a continuat să crească și în pandemie, iar Ministerul Educației caută soluții pentru a-i ține pe elevi în școli.
1 din 10 copii din mediul rural nu frecventează școală în România, arată un studiu World Vision România. 14% dintre adolescenții din mediul rural se duc frecvent sau întotdeauna nemâncați la culcare. Mulți copii abandonează școala pentru că nu au ce să mănânce sau pentru că toate cheltuielile pentru educație au devenit tot mai mari: transport, haine, rechizite.
Masă caldă și șomeri
Sorin Cîmpeanu, ministrul educației, a anunțat un program național pentru masa caldă în mai multe școli din țară. Ar urma să fie investiți circa 1 miliard de euro pentru a le asigura copiilor o masă caldă în școli, iar mare parte din bani vin din PNRR. Sute de mii de elevi din școli primare, gimnaziale și licee ar urma să fie introduși în acest program, deși e încă dificil de asigurat un spațiu pentru servirea mesei. Nu e clar cum va susține guvernul acest program de „masă caldă” când se vor termina banii europeni. Ministrul educației a declarat că din cele 150 de școli înscrise în programul „masă caldă”, doar 104 au reușit să beneficieze de acest avantaj, anul trecut.
Întrebat de ce nu toate școlile au aplicat programul „masă caldă”, ministrul a explicat toate problemele întâmpinate: „Motivele au fost diverse, trei la număr: blocaj licitație; doi – inexistență operatori economici mai ales în acele școli din localitățile izolate: cazul Bacău, cazul Timiș au lansat repetat licitația pentru a achiziționa servicii de catering pentru a oferi o masă caldă elevilor și nu s-a prezentat niciun operator economic, pentru că a considerat nerentabil să asigure aceste servicii într-o școală care avea doar câteva zeci de elevi. Al treilea motiv este greu de imaginat, inclusiv pentru mine, astăzi, 30 mai, există o localitate în țară, Tecuci, județul Galați, care nu are bugetul aprobat”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
Dacă programul „masă caldă” ar trebui să reducă abandonul școlar, cel puțin în următorii ani în care va exista finanțare europeană, rămâne nerezolvat problema formării profesionale. Mulți tineri rămân șomeri după terminarea liceului, nu obțin o calificare, au dificultăți pe piața muncii, iar companiile din România aleg să importe forță de muncă din alte țări. Guvernul le-a permis companiilor să aducă 100.000 de muncitori străini, doar în anul 2022.
În România sunt peste 70.000 de locuri de muncă pentru șoferi profesioniști de camion, dar Guvernul nu face niciun demers pentru a-i califica pe tinerii NEET în acest domeniu. În domeniul construcțiilor este cea mai mare nevoie de forță de muncă, mai ales că România va trebui să realizeze mai multe proiecte cu bani europeni în următorii ani. Dacă Guvernul s-ar concentra să-și asigure forța de muncă prin calificarea tinerilor NEET, România ar rezolva multe probleme de pe piața muncii.
