Anul 2022 a fost marcat de războiul din Ucraina și consecințele sale negative s-au extins pe tot mapamondul. Lumea s-a confruntat cu inflație, criză energetică, criză alimentară și fluxuri mari de refugiați. Cu toate acestea, au existat și părți mai puțin negative ale conflictului. Războiul a dat ocazia unei apropieri între statele membre NATO, acestea făcând front comun în fața agresorului – Rusia. În cazul României, războiul a deschis ușile unor contacte și mai apropiate între țara noastră și diverse alte state importante din lume. Diplomația s-a aflat într-adevăr la loc de cinste.
Cele mai importante schimburi diplomatice ale anului
Una dintre cele mai importante vizite a avut loc în martie, chiar la scurt timp de la declanșarea războiului din Ucraina. Atunci, vice-președintele Statelor Unite, Kamala Harris a venit în România, în cadrul unui turneu care includea o vizită și în Polonia. Practic, vice-președintele SUA vizita cele mai importante state de pe Flancul Estic, state care aveau o graniță comună cu Ucraina și se aflau lângă epicentrul celui mai mare conflict de după al Doilea Război Mondial. Totodată, vizita marca un eveniment istoric. De la vizita președintelui George W. Bush la summit-ul NATO de la București din 2008, niciun alt oficial american atât de înalt (primul sau al doilea om în stat) nu a mai vizitat România. Venirea Kamalei Harris a marcat importanța parteneriatului SUA – România.
La scurt timp după vizita vice-președintelui SUA, a urmat plecarea oficialilor români la Kiev. Și aceasta a fost o vizita simbolică care arăta importanța României în cadrul acestui conflict. Premierul Nicolae Ciucă, președintele PSD Marcel Ciolacu și ministrul de Externe Bogdan Aurescu au avut întrevederi, în aprilie, cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu premierul Denis Șmihal, și președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk. Oficialii români au vizitat atunci localități proaspăt eliberate de armata ucraineană, precum Borodianka și Irpin, locuri unde au avut loc adevărate masacre. În discuțiile cu oficialii ucraineni, premierul a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și a prezentat măsurile de sprijin multidimensional pentru Ucraina și poporul ucrainean în contextul războiului, inclusiv pentru gestionarea celor peste 820 de mii de persoane refugiate care trecuseră granița în România, în căutare de refugiu după declanșarea ostilităților.
În fine, o altă vizită importantă a fost cea efectuată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, în toamna acestui an. Acesta nu mai fusese în România din 1997, atunci când lucra în cadrul administrației Clinton. Blinken a subliniat că Statele Unite nu au aliat mai bun ca România și a reafirmat importanța strategică a parteneriatului România – SUA în contextul războiului din Ucraina.
Toate aceste evenimente vor conchide către ministeriala NATO, organizată în noiembrie la București. România își va reafirma importanța regională și se va transforma pentru câteva zile în capitala diplomatică a lumii. Cele mai importante figuri ale Alianței Nord-Atlantice vor ajunge la București în această perioadă. Reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre NATO a reprezentat primul eveniment de acest tip organizat în România de la aderarea ţării noastre la Alianţă, în anul 2004, şi a doua reuniune formală aliată după Summitul de la Bucureşti din 2008.
Toate aceste vizite efectuate pe parcursul anului 2022 au demonstrat că diplomația română nu și-a pierdut importanța, dimpotrivă și-a reafirmat-o, iar țara nostră reprezintă un important pilon strategic al NATO pe Flancul Estic.
