România a trecut prin 8 runde de alegeri prezidențiale în istoria sa post-decembristă. În 2024 vom avea, prin urmare, a noua rundă de alegeri. Terenul este deschis tuturor competitorilor, de vreme ce actualul președinte a ajuns la capătul mandatelor permise de Constituție. Cum ar trebui să arate portretul viitorului președinte? Care sunt principalele trăsături morale/politice pe care acesta ar trebui să le aibă? În cele ce urmează vom încerca să răspundem la aceste întrebări, analizând, în primă fază, trăsăturile foștilor șefi de stat.
Foștii șefi de stat din România post-decembristă
Cu o singură excepție notabilă – Ion Iliescu – președinții din România au fost outsideri. Lucrul acesta este valabil pentru Emil Constantinescu, Traian Băsescu și, cu siguranță, Klaus Iohannis. Ei au învins adversari care păreau mai bine poziționați și cu resurse mai consistente.
Ion Iliescu a fost primul președinte al României după căderea regimului comunist. El a fost un lider important în perioada de tranziție de la comunism la democrație. Iliescu a avut un rol activ în Revoluția Română din 1989 și a fost ales președinte în alegerile din 1990. Mandatul său a fost marcat de transformări economice dificile și de instabilitate politică. Criticii lui Iliescu susțin că a fost prea asociat cu perioada comunistă și că nu a luat suficiente măsuri pentru a responsabiliza cei vinovați de abuzurile regimului comunist. De asemenea, a fost acuzat că nu a reușit să implementeze reforme economice puternice și că a perpetuat corupția și nepotismul în cadrul administrației. În campaniile sale electorale, Ion Iliescu a subliniat rolul său în Revoluția Română din 1989 și a promovat imaginea sa ca un lider al luptei pentru libertate și democrație. El a pledat pentru stabilitatea politică și pentru reforme sociale și economice, susținând ideea că el este cel care poate asigura tranziția de la comunism la democrație. El este singurul candidat care a câștigat prezidențialele, de fiecare dată din postura de favorit (aici putem nota că și Klaus Iohannis a câștigat al doilea mandat din postura de favorit).
Emil Constantinescu a fost al doilea președinte al României. El a fost un lider al opoziției anticomuniste și un promotor al valorilor democratice. Mandatul său a fost caracterizat de eforturi susținute pentru integrarea României în Uniunea Europeană și NATO, precum și de reforme economice și sociale. Constantinescu a întâmpinat dificultăți în implementarea reformelor economice și în gestionarea crizelor politice interne. Guvernul său a fost caracterizat de instabilitate politică și de conflicte în cadrul coaliției de guvernare. În plus, anumite proiecte majore, cum ar fi reforma sistemului de justiție, nu au fost finalizate în timpul mandatului său. În campania electorală din 1996 Emil Constantinescu a pus accent pe valorile democratice și pe nevoia de schimbare în campania sa electorală. A promovat integritatea și responsabilitatea în administrația publică și a susținut ideea că România trebuie să se îndrepte către o direcție mai democratică și mai europeană. De asemenea, a subliniat nevoia de reforme economice și de combatere a corupției.
Traian Băsescu a fost al patrulea președinte al României. El a fost un politician carismatic și controversat, cunoscut pentru stilul său direct și abordarea sa neconvențională. Mandatele lui Băsescu au fost marcate de lupta împotriva corupției și de eforturile de consolidare a statului de drept. De asemenea, a jucat un rol important în aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. Băsescu a fost criticat pentru stilul său autoritar și pentru utilizarea excesivă a instrumentelor prezidențiale. De asemenea, a fost acuzat că a fost prea implicat în politica de zi cu zi, fiind un așa zis “președinte jucător”. Traian Băsescu a abordat campaniile sale electorale cu un stil carismatic și direct. El și-a construit imaginea ca un luptător împotriva corupției și a infracționalității, promițând că va aduce o guvernare mai eficientă și mai transparentă. A pledat pentru reforme în justiție, pentru consolidarea statului de drept și pentru integrarea României în Uniunea Europeană și NATO.
Klaus Iohannis este președintele actual al României, ocupând funcția din 2014. El este cunoscut pentru stilul său calm și rezervat. Iohannis a fost primar al orașului Sibiu și este un susținător al valorilor europene și al integrității în administrația publică. Mandatul său a fost marcat de eforturile de consolidare a statului de drept, de combatere a corupției și de susținerea reformelor în domeniul justiției. Criticii lui Iohannis susțin că stilul său rezervat poate fi interpretat ca lipsă de acțiune sau pasivitate în unele situații. De asemenea, unele persoane consideră că Iohannis nu a fost suficient de implicat în gestionarea crizelor interne și că nu a reușit să aducă progrese semnificative în reforma economică. Există și critici cu privire la faptul că nu a abordat suficient problemele sociale și inegalitățile în țară. Klaus Iohannis și-a construit campaniile electorale pe imaginea sa ca un lider calm, responsabil și dedicat valorilor europene. A subliniat integritatea sa personală și a pledat pentru o administrație publică mai eficientă și mai responsabilă. Iohannis a promovat reformele în justiție, lupta împotriva corupției și consolidarea statului de drept. De asemenea, a subliniat nevoia de modernizare și de creștere economică durabilă a României.
Portret de prezidențiabil
Ținând cont de cele spuse anterior se disting cel puțin 3 caracteristici pe care ar trebui să le aibă candidatul ideal la alegerile prezidențiale din 2024.
- Integritate și etică: Candidatul ideal ar trebui să fie recunoscut pentru integritatea sa personală și profesională. Alegătorii ar căuta un lider care să promoveze transparența, responsabilitatea și respectul pentru valorile democratice. Lecția principală dată de alegătorii din România la ultimele alegeri a fost aceea că un outsider este favorizat atâta timp cât electoratul îl percepe ca fiind integru, comparativ cu rivalul său. Aceasta este lecția dată de Iohannis la alegerile din 2014.
- Competență și experiență: Candidatul ideal ar trebui să aibă o înțelegere profundă a problemelor naționale și internaționale, precum și competențe solide în domenii precum politică, economie, justiție și afaceri externe. Experiența în funcții publice sau în alte domenii relevante ar fi un avantaj. La alegerile din 2019, în turul al doilea, publicul s-a orientat către candidatul care părea că are mai multă experiență și competență (Klaus Iohannis) față de rivalul său direct (Viorica Dăncilă).
- Viziune și leadership: Candidatul ideal ar trebui să aibă o viziune clară și o direcție pentru dezvoltarea țării. Ar trebui să fie capabil să ofere leadership, să inspire și să mobilizeze oamenii în jurul unor obiective comune și să prezinte soluții pentru problemele actuale și viitoare. În actualul context international, regional dar și intern, marcat de crize multiple, viitorul președinte va trebui să dea dovadă de leadership.
