UE și-a stabilit bugetul pentru 2023. Eurodeputații au decis să abordeze într-un mod mai eficace consecinţele războiului din Ucraina şi procesul de redresare în urma pandemiei, fiin adoptată o rezoluţie in acest sens, cu 421 voturi „pentru”, 137 „împotrivă” şi 82 abţineri. Bugetul total pentru anul următor a fost stabilit la 187.3 miliarde euro, înainte de negocierile cu statele membre, iar Parlamentul European reinstituie finanţarea esenţială pentru programele-cheie, care a fost redusă de guvernele UE. Au fost adăugate peste 850 de milioane euro pentru a aborda mai eficient repercusiunile războiului din Ucraina şi au fost crescute semnificativ fondurile pentru Erasmus+, politicile climatice şi reţelele transeuropene.
Prioritățile bugetare ale UE în ultimii ani
Anterior, bugetul Uniunii Europene era concentrat în jurul reconstrucției post-Covid. Pandemia declanșată la sfârșitul anului 2019 a afectat serios economia Uniunii Europene și a adus domeniul sănătății în prim planul opiniei publice. Statele Uniunii au convenit în 2021 asupra unui buget de 170 de miliarde de euro, cu 17 mai puțin decât bugetul actual. Problemele era legate de modul în care Uniunea își poate relansa economia după ce o mulțime de business-uri fuseseră închise sau afectate serios de concedieri masive ca urmare a reducerii activității în timpul pandemiei. De asemenea, Pactul Verde european prin care UE încearcă să devină o zonă neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, a dominat și el agenda la vremea respectivă. Numeroase fonduri erau alocate programelor verzi prin care se încerca trecerea de la industriile poluatoare la industriile care nu poluează. Pactul Verde european rămâne chiar și astăzi un obiectiv major al liderilor de la Bruxelles, iar războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei nu au făcut decât să accelereze tranziția către o energie regenerabilă.
De altfel, dacă ne uităm cu atenție, observăm că în ultimii ani, bugetul Uniunii a crescut în mod constant. În 2018, adică înaintea pandemiei de coronavirus, eurodeputații se înțelegeau pentru un buget de 148,2 miliarde de euro, cu 2,09% mai mare decât cel din anul precedent. La vremea respectivă programele-cheie ale UE erau în domeniul cercetării și inovării, al schimburilor pentru tineret și al investițiilor specifice în infrastructură. Comparativ cu 2018, programul Orizont 2020 beneficia de o finanțare cu 5,79% mai mare (11,9 miliarde EUR), programul Erasmus+ de o finanțare cu 10,37% mai mare (2,6 miliarde EUR), iar Mecanismul pentru interconectarea Europei de o finanțare cu 26,46% mai mare (3,5 miliarde EUR). De asemenea, programul LIFE primea o finanțare cu 5,20% mai mare, respectiv 550 de milioane EUR, pentru sprijinirea acțiunilor de mediu și climatice.
Conflictul din Ucraina schimbă regulile jocului
Conflictul din Ucraina a schimbat însă radical regulile jocului la nivelul UE. Deși tranziția verde rămâne una dintre prioritățile Uniunii, așa cum a fost menționat anterior, inclusiv datorită crizei energetice, reconstrucția post-covid a făcut un pas în spate, lăsând loc investițiilor în securitate. Teama de Rusia a determinat statele europene să se ralieze în spatele efortului de război al Ucrainei și să o sprijine cu echipament militar. Industria armamentului în Europa a cunoscut o resurgență nemaivăzută de la al Doilea Război Mondial încoace. Totuși, costurile vor fi vizibile. Sancțiunile impuse Rusiei sunt o sabie cu două tăișuri. Criza energetică cu care se confruntă Europa este principala cauză a inflației. Prețurile ridicate și venirea iernii ar putea amplifica tensiunile sociale în capitalele europene, așa cum vedem de pildă deja în Franța. Prin urmare, totul vine cu un cost. Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, europenii vor trebui să pună în balanță și mai bine aceste costuri, inclusiv atunci când se vor gândi la bugetul Uniunii.
