Băncile au reușit să obțină profituri uriașe și să stabilească noi recorduri într-un an în care ratele cetățenilor au crescut foarte mult, fiind influențate de inflație și incertitudinea economică. 2022 a fost un an marcat de creșterea dobânzilor în toate statele UE, după deciziile luate de BCE pentru a reduce inflația. De asemenea, BNR s-a adaptat la schimbările din zona euro și a decis să crească dobânzile, ceea ce a influențat direct creditele românilor.
În doar un an de zile, ratele românilor au crescut cu circa 40% după deciziile băncilor de a mări dobânzile, într-o tentativă disperată de a reduce inflația uriașă. Dacă în ianuarie 2022 o persoană plătea o rată de 1.100 de lei pe lună, în ianuarie 2023 a ajuns să plătească peste 1.500 de lei/lună, arată o analiză finzoom.ro.
Raiffeisen România a doborât recordul său în țara noastră, în 2022, reușind un profit de 1,25 de miliarde de lei (254 milioane euro), în creștere cu 47% față de 2021. Se poate observa că în timp ce ratele românilor au crescut cu peste 40% și profiturile băncilor au cunoscut această creștere.
BCR a avut un profit net de 1,53 de miliarde de lei (312 milioane de euro) doar pentru primele 9 luni din 2022, deci pentru tot anul trecut profitul BCR ar putea fi și mai mare și ar putea deveni banca cu cel mai mare profit înregistrat în România. Profitul BCR a crescut, în primele 9 luni din 2022, cu 34,8% față de aceeași perioadă din 2021.
UniCredit a reușit în România să aibă un profit de 200 de milioane de euro în 2022, cu 16% mai mult decât în 2021. La nivelul întregului grup internațional UniCredit, profitul a ajuns la 5,2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un record pentru banca italiană.
Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piața locală, a declarat un profit de 1,44 de miliarde de lei în primele 9 luni din 2022, cu 2% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2021. Banca nu a prezentat, încă, raportul pentru tot anul. Dar BT reușește să-și păstreze profitul la cote de miliarde de lei.
BRD România a declarat un profit net de 1,33 miliarde de lei pentru tot anul 2022, demonstrând că e una dintre cele mai profitabile bănci din țara noastră. Banca a reușit să-și mențină profitul la cote ridicate, deoarece în 2021 câștigase 1,31 miliarde de lei.
ING România nu a publicat raportul pentru tot anul 2022, însă din primele 9 luni ale anului trecut a câștigat 784 milioane de lei, cu 25% mai mult decât aceeași perioadă din 2021. Dacă banca a menținut acest ritm al profitului, ar putea avea un profit total pentru 2022 de circa 1 miliard de lei.
Rate uriașe pentru clienți
Piața bancară din România este dominată de băncile din străinătate, ceea ce face ca o mare parte din capitalul românesc să depindă de alte state ale lumii. Piața bancară din România este una dintre cele mai profitabile din UE, dar și cea care are cele mai mari dobânzi. Băncile care vin în țara noastră pentru a acorda credite o fac cu dobânzi mult mai mari decât în țările lor de origine.
O analiză PS News a arătat că UniCredit oferă credite cu rate de 2 ori mai mari în România decât în Italia. Aceeași situație era și în Germania, unde pentru același credit ratele și dobânzile erau mult mai mici. Spre exemplu, un român care în 2019 lua un credit de 100.000 de euro la UniCredit România plătea o rată lunară de 660 euro/lună, în timp ce un italian pentru aceeași sumă accesată de la UniCredit Italia plătea 382 euro/lună.
Această diferență se confirmă și la nivelul Guvernului, care în ultimii ani s-a împrumutat pe piețele externe cu cele mai mari dobânzi. Situația tragică a dobânzilor este confirmată și de Eurostat care a arătat că țara noastră plătește din ce în ce mai mult pentru împrumuturile pe care le accesează. În niciun caz România nu ar putea avea dobânzile Germaniei sau Italiei, însă diferențele sunt duble sau chiar triple în unele situații.
Pe durata anului 2022, BCE a decis creșterea dobânzilor pentru a combate inflația uriașă. Aceeași măsură a fost adoptată și de BNR, ceea ce a influențat direct ratele românilor. Inclusiv la început de 2023, BNR a mărit dobânda-cheie la 7%. Inflația continuă să fie la cote foarte ridicate și în 2023, iar acest lucru poate reprezenta o problemă pentru economia Uniunii Europene și mai ales pentru veniturile cetățenilor.
