PSD lasă moștenire o gaură în buget, iar PNL va avea misiunea dificilă să pună în ordine conturile de la Ministerul Finanțelor, în noul guvern condus de Marcel Ciolacu. Situația devine tot mai complicată pentru liberali deoarece România se confruntă în continuare cu un deficit excesiv, inflație și atrage fondurile europene mult mai lent decât se estimase inițial.
Adrian Câciu, fostul ministru al finanțelor, a lăsat un dezastru în urma sa: bugetul statului are o gaură de 20 de miliarde de lei pe care nu a reușit să o acopere nici după ce a redus cheltuielile ministerelor. Bugetul pentru 2023 a fost construit cu numeroase greșeli, iar Ministerul Finanțelor a umflat veniturile și apoi a acuzat alte instituții că nu ar fi colectat suficienți bani. În luna martie, Adrian Câciu și-a dat seama că lipsesc 20 de miliarde din buget, iar fără măsuri rapide ar fi riscat o criză economică.
„Sumele încasate efectiv de ANAF au fost însă cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat”, declara Adrian Câciu. Lucian Heiuș, fostul șef ANAF, l-a contrazis pe ministru și a precizat că a colectat cu 5,5 miliarde de lei mai mult decât estimase. În tot acest scandal, ANAF a fost acuzat de ineficiență, iar Lucian Heiuș și-a dat demisia.
Prima misiune a noului ministru al finanțelor va fi aceea de a pune în ordine ANAF-ul. Dacă Ministerul Finanțelor nu va avea un ANAF capabil să colecteze mai mulți bani, atunci România va avea o mare problemă economică în următoarele luni. ANAF este într-o degringoladă și această situație poate genera pierderi pentru bugetul statului.
Scandalul dintre fostul ministru Adrian Câciu și ANAF poate fi și o strategie prin care PSD încearcă să-și acopere greșelile de la Ministerul Finanțelor și să pună toată responsabilitatea pe umerii lui Lucian Heiuș, fost deputat PNL. Adrian Câciu a demonstrat în repetate rânduri că nu poate ține sub control finanțele țării, după ce a redactat greșit bugetul, apoi a acuzat o gaură în buget de 20 de miliarde și după o lună a spus că „în niciun caz nu e de 20 de miliarde”.
Măsurile de austeritate propuse de Adrian Câciu par ineficiente și ar permite recuperarea a doar 5 miliarde de lei. Rămâne încă un mister cum va reuși România să acopere diferența de 15 miliarde de lei până la sfârșit de an.
În același timp, Comisia Europeană a transmis guvernului român că a sosit momentul să pună capăt deficitului excesiv, adică un deficit mai mare de 3% din PIB. Pentru 2023, Ministerul Finanțelor a estimat un deficit de 4,4% din PIB. Din 2024, România va trebui să-și păstreze deficitul bugetar sub pragul de 3% pentru a respecta condițiile UE. Adică Ministerul Finanțelor va trebui să propună noi reduceri de cheltuieli, după ce în ultimele săptămâni s-au oferit mai multe creșteri de salarii pentru profesori și angajații MAI. De asemenea, în ultimele luni s-au mărit și salariile angajaților din administrația locală.
Ministerul Finanțelor are probleme și din cauza PNRR, deoarece lipsa reformelor blochează banii europeni. Dacă România nu va reuși să accelereze ritmul de atragere a fondurilor europene, bugetul țării va suferi foarte mult din cauza lipsei investițiilor. Banii din PNRR sunt foarte importanți pentru economia românească, deoarece o parte din ei rămân în bugetul statului după achitarea taxelor și impozitelor.
România a depășit și pragul de 50% din PIB pentru datoria publică, iar guvernul continuă să se împrumute cu dobânzi de peste 7%. Atât timp cât Ministerul Finanțelor nu demonstrează stabilitate și predictibilitate, băncile nu vor avea încredere să scadă dobânzile pentru țara noastră.
PNL nu va avea deloc un mandat liniștit la Ministerul Finanțelor și va trebuie să găsească soluții pentru a acoperi gaura din buget încă de la rectificarea bugetară din această vară și să pregătească finanțele țării pentru anul electoral 2024.
