De peste un an de zile USR este un partid aflat în criză. Lipsa unui leadership eficient a făcut ca partidul să ajungă în derivă și să scadă în sondajele de opinie sub pragul de 10 procente. În ciuda faptului că USR își pierde electoratul, liderii partidul par a se află într-un soi de realitate alternativă.
USR, un partid în derivă
De la alegerile parlamentare din 2020 și până în prezent, USR pierdut aproape jumătate din electorat. La legislativele din acel an, USR, într-o alianță cu PLUS, obținea 15% și decidea să intre într-o alianță cu PNL pentru a forma guvernul. În ciuda faptului că USR era partenerul junior al alianței, alături de UDMR, aceștia au încercat de multe ori să preia total frâiele guvernării. Lucrul acesta i-a adus însă în situația de a se contra periodic cu partenerii liberali din coaliție. După numeroase scandaluri și revocarea a doi miniștri USR (Vlad Voiculescu și Stelian Ion), USR a decis să rupă coaliția și să se retragă în opoziție.
Dar scandalurile nu s-au oprit aici. Curând după ieșirea de la guvernare, USR s-a găsit în postura unei lupte intestine pentru controlul partidului. Din respectiva luptă, Dacian Cioloș avea să iasă drept câștigător. Victoria lui Cioloș, reprezentantul formațiunii PLUS, a nemulțumit însă vechea gardă din USR, strânsă acum în jurul unor figuri precum Cătălin Drulă, Dan Barna sau Cristian Ghinea. Curând după victoria lui Cioloș în alegerile interne, tensiunile din interiorul USRPLUS au atins cote ridicate. Ca urmare, Cioloș va decide să se retragă din USRPLUS, luând cu el câțiva europarlamentari și fondând un nou partid – REPER.
Perioada de tubulențe din USR va produce însă efecte în ceea ce privește încrederea electoratului în formațiune. Curând USR va coborî spre pragul de 10%, acolo unde se va menține, cu mici variații pe tot cuprinsul anului 2022. Cătălin Drulă, noul lider al USR nu se va dovedi figura salvatoare a partidului. Cu el la cârmă, USR va continua să alunece pe panta descendentă, ajungând în prezent la 8%.
Realitatea alternativă a liderilor USR
În ciuda faptului că partidul se află într-o scădere permanentă, liderii USR par a se raporta la o realitate alternativă. De pildă, în toamna lui 2022, deputatul USR Nicu Fălcoi spunea că nu are nici o îndoială că partidul din care face parte este pe un trend ascendent.
„Nu am pierdut nimic la capitolul încredere, ba dimpotrivă, o dată cu alegerea lui Cătălin Drulă în funcția de președinte, USR se află pe drumul cel bun. Estimez că vom ajunge, curând, la un procent de 15 la sută în intenția de vot a românilor”, spunea Nicu Fălcoi. În doar trei luni de la estimarea deputatului, USR avea să scadă însă până la 8%. Acest soi de eroare de judecată denotă și o citire complet greșită a intențiilor și/sau a nemulțumirilor electoratului. Dar în loc să se ferească de aceste supralicitări, liderii partidului continuă să apeleze la „wishful thinking”. Chiar liderul USR, Cătălin Drulă spunea recent că USR îşi menţine obiectivul de a forma o coaliţie post-electorală, în anul 2024, iar formaţiunea doreşte să dea premierul atunci. Până să dea premierul, USR ar trebui să recupereze decalajul de 28 de procente care îi separă de partidul de pe locul 1, PSD, potrivit sondajului CURS.
În timp ce liderii partidului se află în această realitate alternativă, USR își continuă trendul descendent. Alegerile din 2024 ar putea reprezenta un duș rece pentru USR, dar și un remediu la mentalitatea de tip „wishful thinking”.
