Scurta, dar puternica revoltă a șefului mercenarilor Wagner Evgheni Prigojin, care a avut loc sâmbătă în Rusia, marchează un punct de cotitură în cei 23 de ani de guvernare ai președintelui Vladimir Putin. Înainte de revoltă, Putin părea de-a dreptul intangibil, conducând o structură de putere extrem de personalizată. Acum întreg eșafodajul de putere din Rusia pare zdruncinat serios. Implicațiile sunt serioase atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina și restul lumii.
Prigojin, creația Kremlinului
Evgheni Prigojin este o creație a Kremlinului, un oligarh finațat de stat care s-a transformat de-a lungul anilor dintr-un vânzător de hot dogi în șeful mercenarilor Wagner a căror prezență a fost confirmată în Africa și Orientul Mijlociu. Recent, ei au fost implicați în capturarea orașului Bahmut din Ucraina. Acesta este și contextul în care Prigojin și-a început feuda cu ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu și șeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov. Prigojin i-a acuzat pe aceștia că nu furnizează muniție pentru luptătorii săi Wagner care, din acest motiv sunt decimați de armata ucraineană. Ulterior, criticile lui Pirgojin s-au accentuat, acesta ajungând să pună sub semnul întrebării întreg raționamentul pentru invazia rusă din Ucraina, spunând că Putin a fost esențialmente păcălit de către liderii forțelor armate pentru a declanșa sub un fals pretext invazia Ucrainei. Prigojin a declarat public că Rusia nu era amenințată de NATO, lucru care în Rusia lui Putin este sinonim cu trădarea.
Sămbătă, Prigojin a lăsat vorbele și a trecut la fapte, conducându-și mercenarii în Rostov pe Don, sediul forțelor militare ruse care desfășoară operațiuni în Ucraina. După ce a ocupat rapid Rostovul, Prigojin și-a îndreptat mercenarii spre nord, ocupând la fel de rapid Voronej și îndreptându-se spre Moscova. Putin a avut un discurs televizat în care a acuzat o „trădare”, spunând că Rusia este „înjunghiată pe la spate”. Liderul de la Kremlin a promis că va pune capăt revoltei și a amenințat cu repercusiuni serioase. Dar în practică, mercenarii Wagner păreau că pot face orice în Rusia. Tentativa de a-i oprin în drum spre Moscova a fost una palidă. Trupele Wagner au distrus 3 elicoptere și un avion, ucigând se pare cel puțin 15 militari ruși în proces. Apoi, spre seara zilei de sâmbătă Prigojin a anunțat că oprește înaintarea pentru că nu vrea o vărsare de sânge, deși în cursul zilei nu părea deranjat de această perspectivă. Schimbarea bruscă a venit după un dialog cu președintele din Belarus, Aleksandr Lukașenko. Nu cunoaștem detaliile medierii, dar se pare că pentru un moment Prigojin și-a abandonat planurile, oricare ar fi fost în realitate acestea.
Trei implicații majore
Există cel puțin trei implicații majore ale insurecției lansate de Prigojin. În primul rând, pe plan intern, Rusia pare mai slăbită ca niciodată. Situația a semănat cu tentativa de lovitură de stat din anii ’90 încercată de linia dură a partidului comunist, cu tancuri pe străzile Moscovei. Niciodată Putin nu a părut atât de aproape de a pierde puterea. Tot eșafodajul puterii din Rusia părea că se zdruncină serios sâmbătă, iar Putin părea incapabil să rezolve lucrurile. De fapt, medierea oferită de Lukașenko e posibil să fi fost factorul decisiv în detensionarea situației. Chiar dacă revolta lui Prigojin pare că a eșuat în acest moment, ea a dezvăluit cât de vulnerabilă este verticala puterii de la Kremlin.
În al doilea rând, există implicații pentru războiul din Ucraina. Tulburarea din plan intern poate fi folosită în favoarea contraofensivei începută de Kiev. În lipsa unor directive clare din Rusia și posibil a stopării trimiterii de noi trupe pe front, ca urmare a sporirii securității pe plan intern, Ucraina își poate înteți atacul și poate sparge în final liniile de apărare rusești din sud și est.
În fine, în al treilea rând, există implicații la nivel global. Rusia este o putere nucleară, iar orice tulburare internă de genul celei petrecute sâmbătă riscă să pună în pericol arsenalul nuclear rusesc, cel mai vast din lume. În anii ’90, administrația George H.W. Bush era deosebit de preocupată de evenimentele din preajma destrămării Uniunii Sovietice tocmai din cauza arsenalului nuclear. Sâmbătă, oficialii americani, dar și europeni au părut îngrijorați de evenimente și nu s-au grăbit să lanseze concluzii. Într-adevăr mesajul comun a fost acela că „urmărim cu atenție evenimentele din Rusia”. Occidentul a încercat în felul acesta să nu îi alimenteze paranoia lui Putin. Liderul de la Kremlin ar fi putut să creadă că în spatele revoltei Wagner stă Occidentul, lucru care l-ar fi putut determina să acționeze irațional. În lipsa unui succesor și a unui proces clar de transfer a puterii, Rusia rămâne deopsebit de vulnerabilă la o acțiune de genul celei întreprinse de Wagner în weekend, lucru care poate reprezenta în final o amenințare pentru înreaga planetă din cauza armelor nuclerare rusești.
