Președinția Consiliului UE și negociatori ai Parlamentului European au ajuns, zilele trecute, la un acord politic pentru stabilirea unui cadru european al salariului minim prin care să fie asigurate salarii minime statutare adecvate.
Astfel, statele membre cu salarii minime statutare trebuie să implementeze un cadru de lucru procedural pentru a stabili și actualiza aceste salarii minime conform unui set de criterii clare. Consiliul și Parlamentul European au căzut de acord ca actualizările la salariile minime statutare vor avea loc cel puțin o dată la doi ani (sau cel mult o dată la patru ani pentru acele state care folosesc un mecansim automat de indexare). Partenerii sociali vor trebui să fie implicați în procedurile pentru stabilirea și actualizarea salariilor minime statutare.
România, la coada Europei privind salariul minim
Cetățenii din România ar putea fi unii dintre cei mai mari beneficiari ai unei directive a salariului minim care să reducă decalajele între statele membre ale UE. Asta pentru că țara noastră are unul dintre cele mai mici salarii minime pe economie din Uniunea Europeană. Concret, România se află imediat după Bulgaria și Letonia la salarii minime. Datele Eurostat arată că 13 state membre din Estul și Sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime de sub 1000 de euro pe lună – Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro).
Potrivit ultimelor date INS, veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2021, în termeni nominali, 5.683 de lei pe gospodărie şi 2.243 de lei pe persoană. Mai grav este că, potrivit acelorași date, cheltuielile totale ale populaţiei au fost în anul 2021, în medie, de 4.876 lei lunar pe gospodărie şi au reprezentat 85,8% din veniturile totale. Cu alte cuvinte, românii pot economisi mai puțin de 15% din veniturile lunare.
Unele state au luat deja măsuri pentru a crește salariul minim. Astfel, Polonia a anunțat că va majora de două ori salariul minim în 2023, de la 3.010 zloţi, la 3.383 zloţi brut pe lună, iar mai apoi, de la 1 iulie 2023, la 3.450 zloţi.
Cum va fi calculat salariul minim
La nivelul UE se discută cum ar putea fi majorat salariul minim în statele membre, în acrod cu viitoarea directivă. O variantă luată în calcul ar fi aceea în care guvernele aplică valori de referință raportate la veniturile naționale. De pildă un procent din salariul median brut. Această variantă a fost de altfel propusă și în directiva europeană.
În România, în luna martie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost de 6.401 lei, în timp ce câştigul salarial mediu net s-a situat la 3.937 de lei, potrivit datelor INS.
Cum se poziționează România în dezbaterea privind salariul minim
Poziția parlamentarilor români este însă una ambivalentă. Amintim că în octombrie 2020, Comisia Europeană a propus pentru prima dată Parlamentului European și Consiliului o nouă directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Mai apoi, în data de 24 martie 2021, Senatul României adoptă Hotărârea nr. 19 și arată că “propunerea prezintă o serie de avantaje pentru România precum reducerea inegalităților sociale și economice și stabilizarea forței de muncă în condițiile unei migrații excesive a românilor”. Totodată, Senatul “consideră că inițiativa Comisiei se încadrează în obiectivul de asigurare a unui cadru social și de muncă adecvat la nivelul întregii Uniuni și de îmbunătățire a nivelului de trai, în contextul în care aproape 10% dintre lucrătorii din UE trăiesc în sărăcie”.
Mai apoi însă, sub semnătura reprezentantului Permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, este trimis un document asumat de MAE deputaților europeni ce reprezintă România în Parlamentul European. Documentul intitulat „Elemente de poziționare a RO cu privire la propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în UE” reprezintă în fapt o solicitare oficială care trasează liniile directoare pentru deputații români din PE. Culmea e că acest document cerea deputaților nici mai mult nici mai puțin decât să se poziționeze împotriva Proiectului de Directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
Așadar, ținând cont de acest precedent, nu ar fi exclus ca România să tergiverseze o viitoare aplicare a directivei europene.
