Din 1990, după Revoluție, în România au avut loc nouă runde de alegeri parlamentare, opt runde de alegeri prezidențiale și tot atâtea locale, precum și patru ture de alegeri europarlamentare. Prezența la vot a continuat să scadă în timp, de la recordul de la generalele și prezidențialele din 1990, de peste 86%, până la recordul negativ de 27,67%, înregistrat la europarlamentarele din 2009.
Alegeri parlamentare
Cea mai mare prezență la vot: 86,19%, în 1990
– rezultat: FSN (67,02%), UDMR (7,2%), PNL (7,06%), MER (2,5%), PNȚCD (2,45%)
Primele alegeri libere după căderea regimului comunist şi după Revoluţia din decembrie 1989 au avut loc pe la 20 mai 1990. Partidul FSN (Frontul Salvării Naționale), condus de Ion Iliescu, a câștigat alegerile parlamentare cu mai mult de două treimi din totalul voturilor exprimate. La Senat, FSN a obţinut 67,02% din voturi, iar la Adunarea Deputaţilor – 66,31%. A fost cea mai mare prezență la vot înregistrată în România la alegerile parlamentare din 1990 până în prezent.
Cea mai mică prezență la vot: 33,30%, în 2020
– Rezultat: PSD (29,32%), PNL (25,58%), USR PLUS (15,86%), AUR (9,17%)
În plină pandemie de coronavirus, PSD câștigă din nou alegerile parlamentare, însă guvernarea va fi preluată de alianța dintre PNL și USR PLUS, două partide care și-au făcut campanie electorală cu un mesaj puternic anti-PSD.
După ce USR PLUS l-a refuzat pe Ludovic Orban, Florin Cîțu, ministru al Finanțelor Publice a devenit premier în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021.
Coaliția PNL – USR PLUS a durat mai puțin de nouă luni. După mai multe episoade tensionate – demiterea miniștrilor Vlad Voiculescu și Stelian Ion de către premier – USR PLUS părăsește guvernul.
Guvernul Florin Cîțu a căzut în parlament în urma unei moțiuni de cenzură inițiată de PSD, dar votată de AUR și USR PLUS.
După aproape trei luni de criză politică, se formează alianța PSD-PNL-UDMR cu liberalul Nicolae Ciucă la conducerea Guvernului. Potrivit protocolului semnat de PSD și PNL, în primăvara lui 2023 premierul liberal va fi înlocuit de un premier social-democrat, cel mai probabil Marcel Ciolacu.
Cum a evoluat prezența la vot la parlamentare din 1990 până în prezent
Au trecut mai bine de 30 de ani de la căderea regimului comunist, în România, iar primele alegeri parlamentare din anul 1990 au fost momentul în care românii scăpaseră de dictatură și aveau posibilitatea să își exprime liber opțiunile politice. În acel an prezența la urne a fost de 86,19%, însă cu timpul numărul votanților a scăzut semnificativ ajungând până la 33,30% în anul 2020, anul pandemiei de Covid-19.
Chiar dacă absenteismul la vot a fost cauzat de măsurile restrictive impuse de autorități, dar și de teama românilor de a nu se îmbolnăvi, nici în 2016, prezența la vot nu a fost prea mare, atingând un prag de 41,76%.
Alegeri prezidențiale
Cea mai mare prezență la urne: 86,19%, în 1990
– rezultat: Ion Iliescu (FSN) 85,07%), Radu Câmpeanu, (PNL) (10,64%)
Alegerile prezidențiale din anul 1990 au avut loc pe 20 mai 1990. Cel care a acaparat scena politică din România la aceea vreme a fost candidatul Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu care câștigase alegerile cu 85% din voturi.
În lupta electorală, candidatul PNL Radu Câmpeanu, a obținut 10,64 la sută din voturi, iar candidatul PNȚCD, Ion Rațiu, a câștigat 4,29 la sută din voturi, extrem de puțin față de Iliescu.
Cea mai mică prezență la urne: 51,19%, în 2019, primul tur
– rezultat – Klaus Iohannis (PNL) 37,82%, Viorica Dăncilă (PSD) 22,26%, Dan Barna (USR) 15,02%
Alegerile prezidențiale din România s-au desfășurat pe 10 și 24 noiembrie 2019 cu o prezența la vot puțin peste jumătate, 54,86%. Liberarul Klaus Iohannis și premierului social-democrat Viorica Dăncilă au intrat în finala prezidenţială. În urma rezultatelor finale, Klaus Iohannis a devenit pentru a doua oară președinte al României, învingând-o pe Viorica Dăncilă cu 66% din voturile exprimate. Atunci candidatul din partea PSD a obținut 34%, cel mai slab scor din istoria PSD la alegerile prezidențiale.
Alegerile prezidențiale, din 1990 până în prezent
România, în anii ei de democrație, a avut parte de opt rânduri de alegeri prezidențiale. Ion Iliescu din partea partidului politic Frontul Salvării Naționale este cel care a devenit primul președinte al României în perioada 1990-1996.
Din anul 1996 până în 2000, România a fost condusă de Emil Constantinescu din partea Convenției Democrată Română care a câștigat alegerile cu 54,41% în fața lui Ion Iliescu.
Însă din 2000-2004, Ion Iliescu a câștigat alegerile prezidențiale cu 66,83%, atunci Ion Iliescu l-a avut contracandidat pe Corneliu Vadim Tudor.
Cel care a reușit să câștige două mandate de președinte a fost Traian Băsescu în perioada 2004-2009, respectiv 2009-2014, atunci când l-a învins pe Adrian Năstase, alegeri unde Băsescu a obținut 51,23% din voturi, iar în 2009, acesta a câștigat 50,34% de voturi împotriva contracandidatului Mircea Geoană.
Un alt președinte care este la al doilea mandat este liberalul Klaus Iohannis care l-a învins în 2014 pe premierul Victor Ponta cu 54,43%, iar în 2019 pe Viorica Dăncilă din partea PSD cu 66%
Alegeri locale în România
Cea mai mare prezență la urne: 50%, în 1992
– rezultat: FSN, CDR
Cea mai mică prezență la urne: 46,02%, în 2020
– rezultat: PNL (34,58 %), PSD (30,34%), USR-PLUS (8,89%)
Tot în anul pandemiei, prezență la urne a votanților la alegerile locale a fost cea mai scăzută. Este de remarcat faptul că deși, Partidul Social Democrat a obținut la alegerile parlamentare un scor de 29,32%, Partidul Național Liberal la alegerile ce desemnează primarii, consilieri locali și județeni, președinții de consilii județene a câștigat 34,58 % din voturile exprimate.
Alegeri pentru Parlamentul European
Primele alegeri din România pentru Parlamentul European au avut loc pe 25 noiembrie 2007. Pentru ocuparea celor 35 de mandate europarlamentare alese în România s-au înscris 13 formațiuni politice, din care cinci cu reprezentare în parlamentul național, și un independent.
În condițiile unei participări la vot restrânse, la urne au fost prezenți doar o treime din cetățenii cu drept de vot.
Partidul Democrat (PD) a obținut 28,81% din voturi și și-a și-a adjudecat 13 mandate. Pe locurile
următoare s-au clasat Partidul Social Democrat (PSD) cu un procent de 23,11% și 10 mandate, Partidul Național Liberal (PNL), 13,44% și șase mandate și formațiunea minorității maghiare din România, UDMR (5,52%) și a câștigat două mandate.
Cea mai mare prezență la urne: 51,07%, în 2019
– rezultat: PNL (27%),PSD (22,5%), USR-PLUS ( 22,36%)
Cea mai mică prezență la urne: 27,67%, în 2009
– rezultat: PSD (31,07%),PDL (29,71%), PNL (14,52%)
