Vladimir Putin, președintele Rusiei, a ridicat alerta la nivel maxim pentru forțele de descurajare nucleară, în urma războiului din Ucraina. Președintele Rusiei a spus că această decizie se datorează acțiunilor NATO: „După cum vedeți, nu numai că țările occidentale iau măsuri neprietenoase împotriva țării noastre în dimensiunea economică – mă refer la sancțiunile ilegale pe care toată lumea le cunoaște foarte bine -, dar și înalții oficiali ai principalelor țări NATO își permit să facă declarații agresive în ceea ce privește țara noastră”.
Joe Biden, președintele Statele Unite ale Americii, a ales să nu răspundă la această provocare venită de la Moscova. Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a comentat declarația liderului de la Moscova: „E un alt exemplu al modelului folosit de Putin: să fabrice amenințări care nu există”. Declarația lui Psaki nu are nicio valoare politică pe scena internațională și pare mai degrabă un comentariu personal decât o poziție a Administrației Biden. Președintele SUA îi va răspunde lui Putin în următoarele ore, când se va adresa Congresului.
Amenințarea lui Putin se bazează pe faptul că Rusia este țara care are cel mai mare armament nuclear din lume. Rusia are 4.477 de arme nucleare active, dintre care 1.588 sunt plasate strategic, iar 2.889 sunt în rezervă. De asemenea, Rusia mai are peste 1.500 de arme nucleare retrase, dar care sunt intacte și aflate în proces de dezmembrare. În total, rușii ajung la 5.977 de arme nucleare.
SUA, pe locul doi, are un stoc de 3.708 arme nucleare active, dintre care 1.644 plasate strategic, 1.964 în rezervă și 100 plasate non-strategic. Americanii mai au circa 1.700 de arme retrase, care sunt în proces de dezmembrare. În total, SUA are un inventar de 5.428 arme nucleare, arată Federația oamenilor de știință americani.
Toate celelalte state ale lumii sunt la mare distanță, iar China, locul 3, a declarat doar 350 de arme nucleare. Franța este singurul stat UE care are arme nucleare, declarând 290 în stocul său activ, dintre care 280 sunt plasate strategic.
Statele Unite sunt cele care investesc cei mai mulți bani în armamentul nuclear, chiar dacă sunt pe locul doi în privința stocului. În 2020, SUA a cheltuit 37,4 miliarde de dolari pentru armele sale nucleare. Rusia, doar 8 miliarde, China 10,1 miliarde, Franța 5,7 miliarde. În toată lumea sunt cheltuite 72,6 miliarde de dolari pentru armele nucleare. În 2020, s-au cheltuit 332 de miliarde de dolari pe contracte pentru armament militar, dintre care 27,7 miliarde au fost pentru arme nucleare, arată un raport al Campaniei Internaționale pentru eliminarea armelor nucleare.
Cât de reală este amenințarea lansată de Vladimir Putin
Specialiștii remarcă faptul că Vladimir Putin a ridicat gradul de alertă după ce mai multe state NATO au decis să trimită armament către Ucraina, ceea ce o va ajuta să reziste în fața atacurilor Rusiei. Însă această amenințare nu pare a fi reală pentru conflictul din Ucraina, ci doar o tentativă de a descuraja alte state să se implice în război.
Vladimir Putin, sursa foto: scmp.com
Matthew Bunn, profesor la Harvard Kennedy School și fost consilier al Biroului pentru Politică în Știință și Tehnologie al președintelui Bill Clinton, a declarat, pentru vox.com: „Cred că nu există practic nicio șansă ca armele nucleare să fie folosite în situația din Ucraina (…) Bănuiala mea – și este doar atât – este intenționat ca un semnal de alarmă pentru a descuraja pe oricine din Occident să se gândească măcar să intervină militar pentru a ajuta Ucraina”.
Experții au mai arătat că Vladimir Putin a mai vorbit și în trecut de armele nucleare ale Rusiei și pare mai mult doar o formă de a vorbi decât un fapt concret. Fără o intervenție militară a NATO în Rusia, Vladimir Putin nu are niciun motiv să folosească armele nucleare. „Nu este nimic în doctrina nucleară a Rusiei care să justifice acest lucru (n.r. folosirea armelor nucleare în Ucraina)”, a spus Hans Kristensen, directorul Proiectului de Informații Nucleare la Federația Oamenilor de Știință Americani.
Paul Hare, profesor la Universitatea Boston, spune că China va deveni tot mai alarmată după declarațiile lui Putin, deoarece un război nuclear ar fi cel mai mare coșmar pentru regimul de la Beijing. „China va fi tot mai alarmată de comportamentul lui Putin și probabil îl va îndemna să restabilească ordinea mondială a comerțului și investițiilor globale de care depinde prosperitatea Chinei”, a spus Paul Hare, citat de vox.com.
Pe de altă parte, experții citați de ft.com, arată că China ar avea interesul să arunce un colac de salvare economiei rusești, tocmai pentru a-și proteja interesele economice. „Nivelul de sprijin din partea Chinei pentru acțiunile Rusiei ar putea fi un factor influent în moderarea unei crize în evoluție”, a spus Tom Rafferty, un analist din Beijing care lucrează pentru Economist Intelligence Unit. Mai mulți specialiști consideră că băncile chineze vor ajuta Rusia să supraviețuiască acestor sancțiuni impuse de Occident, încercând, totodată, și o de-escaladare a conflictului. Beijingul are interese directe în Ucraina, țară din care cumpără foarte multe cereale și pe care o poate folosi în continuare, însă Rusia rămâne un partener esențial pentru China.
