În ultimii trei ani de zile, elevii din România au trecut printr-o serie de crize care au avut un impact major asupra calității învățământului. Vorbim aici despre pandemia de coronavirus și, mai recent grevele profesorilor care au dus la înghețarea orelor chiar înaintea examenelor majore – Bacalaureatul și Evaluarea Națională.
Crize și rezultate în învățământ
Pandemia de coronavirus care s-a instalat în țară la sfârșitul anului 2019 a dus la implementarea învățământului online. Statul român nu era pregătit pentru această provocare, iar profesorii cu atât mai puțin. În multe părți ale României învățământul a fost pus pe pauză, de facto pentru că elevii nu aveau acces la internet. În cele mai sărace sate din România, elevii nu aveau nici măcar acces la curent electric. Pentru aceștia, învățământul față în față reprezenta singura cale prin care să ia contact cu educația. Guvernul a implementat câteva scheme prin care să ofere ajutoare elevilor, de pildă trimiterea de tablete către elevi. Totuși, aceste metode nu au suplinit interacțiunea profesor – elev. Mai mult, nici profesorii nu erau pregătiți pentru acest tip de învățământ. Mulți dintre ei nu aveau competențe tehnologice, nefiind la curent cu cerințele învățământului online. Cu alte cuvinte, învățământul în pandemie s-a dovedit a fi un dezastru previzibil.
Deși la Evaluarea Națională rezultatele au fost relativ bune, la nivel statistic, ele nu reflectau realitatea, de vreme ce la testele PISA elevii români performau tot mai prost. La Evaluarea Națională din 2020, 76,1% dintre note au fost peste 5, un rezultat mai bun decât cel din 2019, dar mult mai slab decât cel din 2017. La Evaluarea Națională din 2021, am avut o ușoară creștere, 76,8% dintre note fiind peste 5. La Evaluarea Națională din 2022, mai puțin de 82% dintre elevi obțineau peste nota 5. În mod paradoxal însă, la testele PISA rezultatele României scădeau de la an la an. Datele arătau că România a fost singura țara care a avut tendința de a închide cel mai devreme școlile în pandemie, pe când alte țări precum Franța încercau să le țină deschise. Rezultatele cele mai proaste la testele PISA erau în mediul rural, adică exact acolo unde învățământul online nu funcționase. Concluzia nu putea fi decât una, Evaluarea Națională dată în mediul online facilita trișatul, iar rezutlatele, deși mai bune, nu reflectau realitatea.
Același trend îl găseam și la Bacalaureat. Deși învățământul din România se degrada serios, conform testelor PISA și evaluărilor făcute de instituțiile europene, rata de promovare a examenului de Bacalaureat creștea artificial. În sesiunea iunie-iulie 2020 rata de promovabilitate a examenului era de 62.9%, potrivit Ministerului Educaţiei. Un an mai târziu, în 2021, această rată creștea la 69,8%. În 2022, rata de promovare creștea din nou la 73,3%. Culmea e însă că statisticle europene arătau exact contrariul: învățământul românesc era pe marginea prăpastiei cu 42% dintre elevi în situația de analfabetism funcțional în anul 2022. Concluzia: creșterea promovabilității atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat era una artificială, care nu reflecta realitatea.
În 2023, elevii din România au trecut printr-o altă criză – greva dascălilor. Această acțiune la nivel național a dus la închiderea școlilor chiar înainte de perioada testelor majore. Rezultatele încă nu au apărut, dar este posibil să vedem un impact serios în acest an. Crizele suprapuse din învățământ vor genera o notă de plată. Chiar dacă la nivel intern, Ministerul Educației continuă să se laude cu o promovabiltiate în creștere, realitatea e că învățământul din România s-a degradat în ultimii 3 ani de zile.
