De peste un an de zile R. Moldova se confruntă cu un adevărat război hibrid din partea Federației Ruse. Acțiunile Rusiei s-au acutizat odată cu invazia declanșată în Ucraina. Iată o cronologie a celor mai importante momente din ultimul an de zile care demonstrează că Moscova și-a întețit acțiunile destabilizatoarea la adresa Chișinăului.
Războiul hibrid al Rusiei
Regiunea separatistă Transnitria a reprezentat multă vreme o adevărată provocare la adresa regimului de la Chișinău. Deși statutul său autonom nu este recunoscut oficial de către niciun alt stat, Transnistria găzduiește forțe militare ruse pe teritoriul său. Vorbim de fapt despre un conflict înghețat între Tiraspol și Chișinău care este ocazional dezghețat prin intervenția directă a Moscovei. Pe fondul invaziei din Ucraina, care nu a decurs conform planurilor, autoritățile transnistrene și-au întețit în ultima vreme retorica agresivă la adresa Chișinăului. La începutul lui 2023, pe fondul apropierii tot mai mari a R. Moldova de Uniunea Europeanp, Tiraspolul acuza Chișinăul de „militarizare” și cerea deschis Rusiei o reacție „serioasă”. Episodul nu a fost nici pe departe unul singular. În 2022 Transnistria acuza Chișinăul că ”fură” gaze naturale pentru a le exporta în Ucraina. În spatele retoricii agresive a Tiraspolului se afla Moscova care încuraja o astfel de postură.
Un alt episod care demonstrează că Rusia duce un război hibrid în R. Moldova s-a consumat în primăvara acestui an. Ministrul de Interne de la Chișinău, Ana Revenco avertiza deschis că Rusia pregătește o lovitură de stat în R. Moldova.
„Vedem cum â, grupuri de interese și oligarhii fugari își pun laolaltă toate resursele pentru a destabiliza Republica Moldova și încearcă să schimbe cursul democratic de la Chișinău”, declara Revenco, potrivit publicației Politico. Anunțul venea la scurtă vreme după ce președintele Maia Sandu lansase un semnal de alarmă similar. Maia Sandu susținea în februarie că a primit informații potrivit cărora Moscova urma să pregătească o lovitură de stat în R. Moldova, la care ar participa mercenari ceceni. Anunțul a fost făcut public de către președintele Maia Sandu și a fost reiterat ulterior de mai multe ori.
„Planul Rusiei nu este unul nou. Tentative de subminare a statului au existat și în toamna anului 2022, dar nu și-au atins obiectivul datorită intervențiilor prompte ale instituțiilor noastre. Planul pentru perioada următoare presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști cu implicare militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente și luare de ostatici. Prin acțiuni violente, mascate sub proteste ale așa numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău. Planul presupune folosirea persoanelor din afara țării pentru acțiunile violente. Scopul este punerea țării noastre la dispoziția Rusiei pentru a opri procesul de integrare europeană”, declara Maia Sandu.
Au urmat apoi acțiunile tot mai destabilizatoare ale Partidului ȘOR. Acest partid încerca să provoace proteste amble în R. Moldova care să genereze un haos total, pe fondul căruia să dea o lovitură de stat. Potrivit informațiilor venite de la Ministerul de Interne de la Chișinău, obiectivul ultim al Partidului ȘOR era instalarea unui guvern pro-rus. În acest sens, toate acțiunile acestora erau sprijinite direct de către Moscova. Analizând evoluția așa ziselor proteste se poate observa existența unui plan de acțiuni bine stabilit, ce a demarat cu o campanie de presă pe structurile media afiliate oligarhului Ilan Șor, menită a exacerba dificultățile economico-sociale generate de Federația Rusă în cadrul invaziei din Ucraina, continuându-se cu revendicări de stradă mai întâi social-economice, apoi transformate în mitinguri violente, urmând realizarea unei destabilizări generale care să ducă la instituirea unui nou guvern pregătit de Federația Rusă cu sprijinul Partidului ȘOR. În final, Chișinăul a decis să scoată în afara legii Partidul ȘOR.
Situația în R. Moldova rămâne complicată, de vreme ce Moscova își continuă acțiunile destabilizatoare. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că situaţia din Republica Moldova este critică şi consideră că este datoria aliaţilor NATO de a găsi căi pentru a ajuta această ţară în a-şi creşte capacitatea de rezilienţă. În contextul războiului hibrid dus de Moscova, Chișinăul are nevoie de sprijinul aliaților săi din UE și NATO.
