Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, va participa luni, începând cu ora 16.00, la o dezbatere în Parlament. Eșecul aderării la Spațiul Schengen și lucrările de pe Canalul Bâstroe sunt cele două subiecte dezbătute. Să vedem care ar putea fi greșelile imputate ministrului Afacerilor Externe pe cele două cazuri.
Dosarul Schengen
Aderarea la spațiul Schengen reprezintă unul dintre obiectivele cruciale de politică externă ale României. După aderarea la NATO și UE, aderarea la Schengen ar reprezenta pasul crucial către o integrare europeană și mai profundă. Totuși, tentativa eșuată de la sfârșitul anului trecut va lăsa o pată neagră asupra guvernării. Veto-ul Austriei pare a fi luat pe toată lumea prin surprindere și imediat actorii implicați au început să arunce vina unii asupra altora, cu opoziția încercând să încarce toată povara pe umerii puterii. În realitate, problema a implicat mai mulți actori, printre care și Ministerul Afacerilor Externe.
Cum aderarea României la spațiul Schengen necesita un consens deplin al statelor membre, era de datoria Ministerului de Externe, prin diplomații aflați în capitalele statelor europene să negocieze într-un cadrul formal sau informal. Faptul că nimeni nu a anticipat veto-ul Austriei reprezintă în ultimă instanță un eșec al diplomației române. Ambasadorul României la Viena și echipa sa ar fi trebuit să transmită clar un semnal Bucureștiului cu privire la o posibilă opoziție din partea Austriei. Dacă acest semnal nu a venit, atunci în final vina o poartă ministrul Afacerilor Externe, în calitate de șef al diplomației române. Totodată, dacă acest semnal a venit, dar nu a fost luat în seamă, vina o poartă tot ministrul Afacerilor Externe pentru că, în acest caz, nu a făcut decât să cadă într-un soi de gândire deziderativă, sperând că Austria se va răzgândi în ultimul moment. Bogdan Aurescu trebuie să explice de ce România a fost prinsă pe picior greșit în decembrie de veto-ul Austriei.
Dosarul Bîstroe
În celălalt caz care a făcut vâlvă zilele acestea, Bogdan Aurescu trebuie să explice cum de o țară vecină a realizat lucrări de dragare la Canalul Bîstroe, lucrări care pot afecta ecosistemul Deltei Dunării. Ucraina a spus că a făcut lucrări de adâncire de 2,6 m, în timp ce România nu știa lucrul acesta. Ambasada de la București spunea că sunt lucrări de întreținere, iar Ministerul de Externe a decis că nu este cazul să verifice, asta până când scandalul a explodat în spațiul public. Abia ulterior MAE a decis să ia măsuri, consultându-se, așa cum ar fi trebuit să o facă inițial, cu instituțiile europene, în special Comisia Europeană. Ca urmare a verificărilor ulterioare, s-a constatat că partea ucraineană adâncise într-adevăr canalul, chiar dacă lucrul acesta nu reprezenta, în acel stadiu, o amenințare pentru ecosistemul Deltei Dunării.
Acesta este practic al doilea caz în care diplomația românească este luată prin surprindere. Ministerul de Externe ar fi trebuit să se afle într-un dialog permanent cu partea ucraineană pe această chestiune, mai ales în contextul în care România și Ucraina poartă împreună responsabilitatea prezervării acestui mediu.
Prin urmare, șeful diplomației române va trebui să dea explicații pe două dosare sensibile. România are nevoie de o diplomație funcțională, eficientă și proactivă în acest mediu strategic complicat din prezent.
