România continuă sa fie groapa de gunoi a Europei. Doar anul trecut, în România au ajuns de trei ori mai multe transporturi ilegale de deșeuri decât în 2020, iar Poliția a găsit în țară de șase ori mai multe depozite în care erau ascunse. Mai exact, peste 14.000 de tone de gunoaie au fost descoperite în acest fel.
Infracțiunile împotriva mediului au căpătat, în ultimii ani, o dimensiune alarmantă. Au fost sesizate 513 infracțiuni vizând operațiuni ilegale cu deșeuri și au fost descoperite 14.839 tone de deșeuri amestecate, 81.478 de litri de substanțe periculoase și 147 de kilograme de mercur.
Anul trecut peste 14.000 de tone de deşeuri ilegale au fost oprite la intrarea în România, transporturile provenind din ţări din Europa, dar şi din Asia şi din America de Nord. Asta în condițiile în care Comisia Europeană vrea reguli mai stricte pentru exportul deșeurilor din statele membre UE către țările mai sărace în condițiile în care traficul ilegal cu deşeuri europene este estimat la 9,5 miliarde de euro anual.
Comunitatea Europeană condiționează finanțările pentru proiectele de mediu în București de rezolvarea problemei gestionarii deșeurilor în Capitală de către Primarul General și de către consilierii CGMB și oprirea poluării altor localități cu deșeurile bucureștenilor
Bucureștiul are nevoie de finanțări pentru proiectele de mediu de la Comunitatea Europeană, finanțări care vor duce în viitor la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor dar mecanismele europene de finanțare presupun existența unui cadru legal coerent de gestiune a deșeurilor în Capitală, care la momentul actual nu există sau nu se dorește a fi reglementat și implementat.
Deșeurile produse de bucureșteni au înecat efectiv orașul și zonele limitrofe și le găsim aruncate în parcuri, lacuri, la marginea străzilor, pe linia de centură sau aruncate la marginea altor localități, cum este cazul Oltenița, Ulmeni din jud. Călărași.
Ministrul Mediului a descoperit peste 220 de gropi ilegale în jurul Bucureștiului care contaminează permanent populația și o cantitate de peste 200.000 de tone de deșeuri provenite de la bucureșteni îngropate direct în sol sau depozitate ilegal la Oltenița, Ulmeni, jud. Călărași.
Prin comparație, daunele de mediu create de Capitala României prin aruncarea ilegală a deșeurilor produse de bucureșteni, care anul trecut s-au ridicat la peste 200.000 tone, este mult mai mare decât daunele create de deșeurile care vin din import, care sunt în mod evident periculoase și în mod clar trebuie eradicate imediat, și care anul trecut au ajuns la 14.000 tone, conform comunicatelor Poliției de Frontiera.
În acest climat de poluare constantă cu deșeurile produse de bucureșteni și fără asigurarea unui cadru legal de gestiune a deșeurilor, Primăria Municipiului București și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale doresc obținerea de finanțări europene pentru proiectele de mediu necesare Capitalei. În istoricul finanțărilor făcute de Comunitatea Europeană nu există nici măcar un singur caz în care să se fi făcut finanțări pentru proiecte de mediu într-un oraș care nu are reglementată gestiunea deșeurilor în conformitate cu normativele europene de mediu.
Fenomenele care se întâmplă în România și în special în Capitală, precizează Dr. Ing. Mihai-Florin Șolea, sunt total de netolerat și de neconceput în țări membre ale Uniunii Europene, care pun pe primul plan problemele de mediu și de sănătate a populației. În nicio țară europeană și în nicio capitală europeană nu o sa găsim un serviciu de salubrizare lăsat la voia întâmplării, fără existența unor contracte legale de colectare, transport și sortare a deșeurilor și fără să fie stabilite destinații clare de depozitare a deșeurilor generate de o comunitate de peste 4 milioane de locuitori, așa cum se întâmplă în București.
Nu poți solicita finanțări comunitare pentru proiecte de mediu, așa cum intenționează Primăria Municipiului București prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale nou înființată împreună cu sectoarele din capitală, iar problemele de mediu care încalcă dispozițiile comunitare sa le lași nerezolvate. Nimeni nu o să aprobe astfel de finanțări. Soluțiile, mai spune Dr. Ing. Mihai-Florin Șolea, pleacă de la identificarea persoanelor responsabile în acest mecanism de gestionare a deșeurilor, si aici o să aveți o surpriză – sunt foarte puține persoane implicate pentru un fenomen atât de mare cum este fenomenul asaltului gunoaielor în România. În județele si orașele mari din România, reglementarea gestionarii deșeurilor a fost în mare parte făcută prin hotărâri ale consiliilor locale. Capitala României, care zilnic poluează și pune în pericol sănătatea a mii de oameni, nu are reglementat un serviciu de gestionare a deșeurilor și asta depinde doar de voința primarului general și a membrilor CGMB, în total circa 55 de persoane, care se opun unei gestiuni corecte a deșeurilor pentru sănătatea a peste 4 milioane de persoane. Nu este echitabil , nu este corect și nu este uman, mai spune Dr. Ing. Mihai-Florin Șolea.
Cum pot fi determinate aceste 55 de persoane să-și facă datoria pentru care au fost aleși și pentru care sunt plătiți din bani publici? Prin aplicarea mecanismelor europene de finanțare a proiectelor de mediu. Aceste finanțări se vor face condiționat doar în urma reglementării gestiunii serviciilor publice și de gestiune a deșeurilor în conformitate cu legea națională și europeană, concluzionează Dr. Ing. Mihai-Florin Șolea.
