Decizia CCR de miercuri este o victorie pentru premierul Viorica Dăncilă, cel puțin pe termen scurt, deoarece președintele Klaus Iohannis va trebui să facă jocul PSD și să semneze pentru miniștrii interimari.
Constituția României prevede că un Guvern poate să fie demis doar prin moțiune de cenzură sau în caz de demisie a premierului. Doar că România nu se află în nicio situație dintre acestea.
Prin urmare, premierul Viorica Dăncilă profită atât de instabilitatea opoziției, care nu poate strânge voturile pentru moțiune, dar și de Constituție, care nu prevede demiterea Guvernului când se schimbă formula de guvernare.
S-a făcut confuzia între încrederea oferită de Parlament și votul pentru schimbarea formulei de guvernare. Dacă Viorica Dăncilă merge în Parlament cu o nouă formulă de guvernare și nu va obține voturile necesare (CCR ar trebui să decidă dacă din numărul total de parlamentari sau din cei prezenți), atunci acest lucru nu duce la demiterea Executivului, ci doar la un Executiv care nu are sprijinul Parlamentului sau arată că nu există o majoritate parlamentară. Lucruri grave orice ar fi.
„Votul de încredere” este oferit Guvernului în momentul în care premierul primește mandatul, mai exact când are loc învestitura, și aceeași „încrederea” este retrasă de Parlament doar prin moțiune de cenzură.
Este foarte probabil să se ajungă în situația în care Guvernul să nu aibă voturile Parlamentului și să se ajungă la moțiune, chiar dacă șansele ca moțiunea să treacă sunt iarăși foarte mici, ținând cont de această întârziere. Negocierile pentru voturile din Parlament sunt blocate, spre deosebire de anii trecuți când asistam la transferuri politice.
Fără „votul” Parlamentului, despre care tot spune președintele Iohannis, Guvernul poate funcționa în aceleași condiții, deoarece Constituția nu prevede că se vor aduce modificări funcționării Guvernului. Situația se schimbă abia când expira mandatele miniștrilor interimari.
Constituția prevede, în art. 110, referitor la „încredere” că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.
Adică opoziția trebuie să depună o moțiune de cenzură și să obțină cele 233 de voturi necesare pentru demiterea Guvernului. Constituția nu prevedere că Guvernul este demis în cazul în care nu obține votul în Parlament.
Constituția prevede, la art. 113, alin (1) exact acest lucru: „Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.”
Premierul interimar și demiterea Guvernului
Retragerea încrederii înseamnă doar moțiune de cenzură. Dacă Viorica Dăncilă merge în Parlament, acest lucru nu va duce la demiterea Guvernului, ci doar că Parlamentul nu este de acord cu actuala formulă guvernamentală.
Schimbarea formulei de guvernare are un rol mai puțin important decât schimbarea premierului. Pentru că premierul este cel care primește mandat să formeze guvernul, nu PSD sau ALDE. Atât timp cât premierul rămâne în funcție, România are un Guvern, iar pentru a-l demite există moțiune de cenzură.
Ieșirea unui partid din coaliția de guvernare nu presupune imediat și o moțiune de cenzură, ci doar consultarea Parlamentului și un vot pentru noul Guvern. Votul – la care face referire Iohannis – poate doar testa dacă s-a format o nouă majoritate care ori susține Guvernul, ori îl va demite prin moțiune.
Blocajul va începe după ce va expira mandatul de 45 de zile pentru miniștrii interimari. Până atunci, Viorica Dăncilă este nevoită să găsească o soluție. După termenul de 45 de zile, Guvernul va ajunge să fie blocat de Parlament, dacă parlamentarii nu-i vor da votul pentru schimbarea formulei de guvernare.
În acel moment nu pică Guvernul, ci premierul Viorica Dăncilă se va afla în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile. Cu ministere blocate, nu poate contribui la guvernarea țării. În această situație, se aplică alin. (3), art. 107 din Constituție care îi dă dreptul președintelui să numească un premier interimar:
„Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.”
După ce vor trece cele 45 de zile în care Guvernul poate funcționa cu interimari, președintele Iohannis poate constata că activitatea Guvernului va fi blocată și prin urmare poate să desemneze un premier interimar. Desigur, Viorica Dăncilă va fi constrânsă să formeze o nouă majoritate parlamentară pentru a-și păstra mandatul de premier.
Abia atunci va începe rolul președintelui care va trebui să consulte partidele și să vadă unde se poate forma o majoritate parlamentară, pentru că alegerile anticipate sunt imposibile. Rolul unui președinte este acela de a se asigura că România are un Parlament și un Guvern, nu să le blocheze sau să interpreteze deciziile în favoarea propriilor interese. Dar atât Viorica Dăncilă, cât și Klaus Iohannis sunt în campanie electorală, iar Dan Barna a devenit brusc la fel de semnificativ în politică precum a fost întotdeauna.
