Se anunţă surprize mari la mult aşteptatul congres al PNL din luna septembrie a acestui an, un moment decisiv nu doar pentru configuraţia din tabăra liberală pentru următorii ani, dar şi din perspectiva viitorului candidat la Preşedintia României, fiind posibil ca succesorul lui Klaus Iohannis să fie viitorul şef al PNL.
Jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob constată într-un articol pe portalul inpolitics.ro posibile „încălcări grosonale ale statutului PNL privind alegerea viitoarei conduceri, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare vizavi de situația din partid și de scopurile pe care le-ar putea urmări structuri de putere din interiorul și din afara formațiunii. Să facem o scurtă analiză a situație, deci.
Extras din platforma-program cu care Ludovic Orban a cîștigat șefia PNL la congresul din iunie 2017:
”STATUTUL ȘI REGULAMENTELE: LITERĂ DE LEGE
De prea multe ori, în ultimii ani, statutul a fost pus între paranteze. Acest lucru a generat multe decizii eronate, care au afectat imaginea și credibilitatea partidului, au produs nedreptăți multor membri ai PNL, au generat o atmosferă de neîncredere și nemulțumire și, în ultimă instanță, a creat o prăpastie între conducere și baza partidului. Fiecare nou membru al PNL va primi la înscriere un exemplar din statut și regulamente pentru a-și cunoaște drepturile și pentru a putea să și le exercite. Conducerea PNL va fi un garant al respectării statutului și va sancționa orice încălcare a acestuia, indiferent cine o comite”.
În ianuarie anul acesta, după ce Rareș Bogdan și Robert Sighiartău ceruseră demisia lui Orban în urma eșecului din alegeri, același statut de partid a fost fluturat drept pavăză pentru liderul liberal.
„Organizaţia judeţeană a PNL Buzău susţine respectarea prevederilor propriului Statut, setului de principii ale bunei guvernări liberale emis în 4 august 2018 şi respectă forurile de conducere stabilite cu ocazia organizării Congresului Naţional al PNL din 17 iunie 2017, respectiv pe domnul Ludovic Orban, preşedintele ales, fapt certificat de către decizia unanimă adoptată în cadrul Biroului Executiv Judeţean desfăşurat pe 21 ianuarie” se anunța într-un comunicat al organizaţiei Buzău.
Zilele trecute, Ludovic Orban s-a șters pe tălpi de noroi exact cu statutul pe care îl declarase ”literă de lege”, convocînd nestatutar congresul PNL și făcînd o serie de anunțuri care ridică serioase semne de întrebare.
La ultimul Consiliul Național, aflăm că s-a decis congres pe 25 septembrie și că ”în perioada 1 iulie – 10 august vor avea loc conferinţele judeţene de alegeri, conferinţe la care se vor alege conducerile judeţene ale PNL. După alegerile din teritoriu, pînă pe 25 septembrie este prevăzută o perioadă de 45 de zile, conform statutului, pentru campania internă pentru Congres” conform relatărilor presei.
Și acum, să o luăm metodic.
Ce prevede statutul PNL despre derularea congresului.
Art.62
1. Congresul PNL se întrunește o dată la patru ani, la convocarea Consiliului Național.
2. Ulterior alegerilor parlamentare, cu cel puțin 60 de zile înainte, CN în funcție, la propunerea BEx, stabilește:
a) locul și data congresului; data desfășurării nu poate depăși data de 31 iulie a anului următor anului în care se desfășoară alegerile parlamentare.(s.n.)
Conform documentului suprem din partid, deci, congresul PNL trebuie ținut obligatoriu în următoarele două luni, cel mai tîrziu pe 31 iulie. Punct.
Ludovic Orban a decis altfel și nimeni nu a scîncit.
Conform aceluiași statut, Florin Cîțu nu poate candida la șefia PNL, pentru că documentul reclamă o vechime de minim cinci ani în partid pentru a putea candida la președinția PNL, iar el împlinește condiția abia după congres, în octombrie, devenind membru fix înaintea alegerilor parlamentare din 2016.
Desigur, același statut permite acordarea de derogări de vechime ”în situații excepționale”, dar firesc ar fi fost ca, la lansarea candidaturii, duminică, premierul să fi anunțat chiar el că va solicita respectiva derogare. Dar Cîțu nu a suflat o vorbă. Se teme oare că Biroul Executiv ar putea să nu îi acorde respectiva derogare?
Să analizăm un pic calendarul alegerilor stabilit duminică.
Conform statutului, șefia PNL se decide pe bază de moțiuni. Membrii care doresc să promoveze o moțiune trebuie să depună proiectul acesteia la comisia de organizare a congresului, cu cel puțin 30 de zile înainte de desfășurarea acestuia, însoțit de numele liderului și de semnăturile a 35 de membri care formează grupul de promovare. Apoi, comisia respectivă are 5 zile pentru a analiza și a da undă verde moțiunilor respective spre a putea candida.
Dacă amintita comisie nu acceptă un proiect de moțiune, în cel mult 3 zile de la primirea răspunsului, liderul moțiunii poate face apel la BPN, care este obligat să se întrunească în cel mult 7 zile de la primirea sesizării și să dea soluția care rămâne definitivă.
Cu cel puțin 10 zile înaintea congresului, moțiunile aprobate de comisie sunt trimise către organizațiile județene, care trebuie să decidă prin vot secret, cu cel puțin 7 zile înainte de congres, pe care dintre ele o susțin. Fără susținerea a minim 10 organizații județene, un lider nu poate intra în cursa pentru șefie, cazul lui Viorel Cataramă de la precedentul congres, spre exemplu.
Practic, intrarea oficială în cursa pentru șefia partidului se poate face cu doar 7 zile înaintea congresului, dacă se merge pe termenele limită. Iar dacă ne gîndim că data finalizării alegerilor județene e în preziua începerii campaniei interne de 45 de zile putem vorbi, într-adevăr, de termene limită. Statutul PNL nu pomenește nimic de durata campaniei interne pentru șefia partidului, dar prevede, la art.64, un minim de 45 de zile înaintea congresului pentru finalizarea alegerilor județene.
Orban pare că nu a vrut să permită niciun răgaz de tras sufletul între finalul alegerilor județene și debutul campaniei pentru șefia partidului.
Va fi Cîțu obligat să se suspende din guvern?
O perioadă de 45 de zile de campanie neprevăzută, deci, de către statut, dar care coincide, foarte interesant, cu cea prevăzută de Constituție, la art.110, în care prim-ministrul României poate absenta de la post fără a risca demiterea. Se pregătește, oare, tabăra Orban să-i ceară lui Cîțu suspendarea temporară din funcție cu o lună și jumătate înaintea congresului, pentru a-i mai tăia din pîrghiile de putere? Ironia sorții, ambii vicepremieri care l-ar putea suplini pe Cîțu, udemeristul Kelemen Hunor și Dan Barna sunt, ei înșiși, candidați la șefiile propriilor partide în aceeași lună septembrie.
La fel de interesant, zilele trecute Ludovic Orban declara că premierul Florin Cîţu nu poate să se folosească în campania internă pentru preşedinţia PNL de fondurile alocate de la guvern comunităţilor locale, menţionând că îşi doreşte „o democraţie cât se poate de clară, alegeri libere, oamenii să-şi exprime opţiunile conform propriilor evaluări şi să fie ales cel mai bun”.
Citeşte continuarea AICI.
