Oul și carnea de struț sunt renumite pentru că nu au colesterol, însă nu acesta este neapărat motivul pentru care sunt căutate în perioada Paștelui, indiferent că vorbim despre cel ortodox ori cel catolic.
Dincolo de faptul că arată ca un trofeu, care dă bine pe masa oricui, oul de struț are o semnificație străveche legată de trezvia minții (stare sufletească comparată cu starea pe care o are omul când nu doarme, starea de priveghi și de grija cu care creștinii trebuie să se îndrepte către Dumnezeu când se roagă în biserică).
Simbolismul oului de struț s-a născut din comportamentul acestei păsări neobișnuite în colonia pe care și-o creează și din modul ei de a-și asigura perpetuarea speciei. Într-o scurtă notă dedicată subiectului în 1993 („Revue des études sud-est européennes”, XXXI, nr. 3-4, pp. 301-303), Virgil Cândea nota că „vigilența păsării încurajează în mod admirabil concentrarea asupra rugăciunii”.
Plecând de la o sursă arabă creștină, autorul afirma că lipsa de atenție a struțului față de cuib duce la stricarea ouălor, care devin neviabile, și că ouăle astfel pierdute sunt atârnate în biserică pentru a aminti rugătorilor să fie neadormiți în ruga lor.
Prețul lui se învârte în jurul a 100 de lei, dacă este plin, și 50 de lei, dacă este golit, întrucât există cereri mari și pentru această variantă, foarte căutată la încondeiere.
Oul de struț are coaja foarte groasă și de aceea este nevoie de o bormasina pentru a-l putea sparge, putând fi folosită și doar coaja lui.
La struți, perioada ouatului începe în luna aprilie și durează până în luna septembrie, după care urmează un repaus. O femelă face în jur de 50-70 de ouă pe an, iar un ou la consum cântărește minimum 1,5 kg, aproximativ cât 25 de ouă de găină, informează ziare.com.
