Invitat în studioul Puterea Știrilor, Bogdan Balanişcu (PSD), secretar de stat în Ministerul Mediului, a explicat ce pași face, concret, România pentru a scăpa de reputația deloc onorantă de „groapă de gunoi a Europei”.
Social-democratul a susținut că, prin modificările aduse de Ministerul Mediului, incendierea și îngroparea deșeurilor au devenit infracțiuni, astfel că cine va fi prins se poate alege cu dosar penal și închisoare de la 3 la 5 ani. Totuși, potrivit secretarului de stat, anul acesta am avut în România de 4 ori mai multe incendii de miriști decât am avut anul trecut.
Nu în ultimul rând, potrivit lui Balanișcu, proprietarii de terenuri care decid transformarea acestora în păduri noi vor primi anual o primă anuală de sechestrare forestieră în valoare de 456 euro/ ha timp de 20 de ani. Reamintim că până la sfârșitul anului 2023, România are obligația să realizeze lucrări de împădurire și reîmpădurire pe o suprafață de 25.000 ha, iar în perioada 2024-2026 are obligația să realizeze alte 31.700 ha lucrări de împădurire și reîmpădurire, în conformitate cu prevederile PNRR.
„Una dintre probleme mari pe care le avem la nivel național este aceea cu deșeurile abandonate. În România, sunt zone în care te duci și ai munți de deșeuri abandonate. Se spune că România este groapa de gunoi a Europei. Eu cred că vom schimba această perspectivă și nu vorbim doar de a schimba perspectiva, ci și de a nu se mai întâmpla să avem motivele pentru care să fim numiți așa. Ca abordare, lucrurile trebuie să funcționeze pe două dimensiuni: parte de coerciție și parte de stimulare. Pe partea de coerciție este înăsprit cadrul legal în România. Astfel, de anul acesta, prin modificările aduse de la nivelul Ministerului Mediului în comisii, în România, astăzi, dacă este cineva care incendiază deșeuri, face pușcărie. Zero toleranță pentru chestiunea aceasta în România. Astăzi, dacă cineva îngroapă deșeuri, face pușcării. Zero toleranță.
În România, dacă incendiem miriștile – anul acesta am avut de 4 ori mai multe incendii în România de miriști decât am avut anul trecut – ești pasibil de dosar penal. Aceasta este partea de coerciție. De cealaltă parte, trebuie să venim cu partea de stimulare, ce putem face astfel încât să diminuăm aceste chestiuni. Și aici sunt mai multe lucruri și mai multe paliere pe care putem să discutăm. Dacă discutăm de partea de împăduriri – apropo de componenta silvică – avem ca target împădurirea a 56.000 de hectare până la finalizarea PNRR-ului. Fiecare român care are un hectar pe care îl împădurește, cu costuri decontate de Ministerul Mediului, va primi ulterior câte 456 de euro pe an pentru fiecare hectar de pădure pe care îl are. Este pentru prima dată în România când avem stimulente financiare atât de mari și pentru suprafețe atât de multe, de la Revoluție încoace.
Am început instalarea de camere video pe drumurile forestiere. Avem sistemul SUMAL 2.0 pentru partea de monitorizare a trasabilității materialului lemnos. La fel, înăsprim cadrul legal din această perspectivă. Deci trebuie lucrat și se lucrează pe ambele planuri”, a declarat Bogdan Balanişcu (PSD), secretar de stat în Ministerul Mediului.
Comisia Europeană a chemat în judecată România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu a închis ultimele 44 de depozite de deșeuri, gropi neconforme potrivit standardelor europene.
Comisia a cerut instanței să amendeze România cu 29.781 de euro pe zi, de la data pronunțării hotărârii şi până va pune în aplicare o hotărâre din 2018 care o obligă să închidă gropile de gunoi neconforme.
În plus, Comisia Europeană (CE) a cerut judecătorilor europeni să oblige România „la plata unei sume forfetare, bazate pe un cuantum zilnic de 3.311,5 euro” din ziua următoare pronunțării hotărârii din 2018 și până când o va respecta.
În cererea de chemare în judecată depusă pe 15 februarie, Comisia Europeană susține că „România nu poate invoca situații pur interne pentru a justifica neexecutarea hotărârii Curții”, exemplificând scuze precum realizarea unor studii de fezabilitate, a unor proceduri de expropriere, sau desfășurarea unor proceduri administrative, invocate de-a lungul timpul de autoritățile române.
România a limitat la 15 numărul punctelor de trecere a frontierei prin care pot fi introduse deşeuri
Guvernul a limitat la 15 numărul punctelor de trecere a frontierei prin care pot fi introduse în ţară deşeuri reciclabile, fiind adoptată o HG în acest sens. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a afirmat că România nu poate fi groapa de gunoi a Europei.
”S-a aprobat! Am adoptat Hotărârea de Guvern conform căreia putem combate importul ilegal de deşeuri în România. România nu poate fi groapa de gunoi a Europei”, a transmis, vineri seară, ministrul Mediului.
Tanczos Barna afirma că, ţinând cont de faptul că legislaţia europeană nu permite ca statele membre să refuze deşeurile importate, România a avut nevoie de un act normativ propriu, care să reglementeze aceste transporturi. ”Din acest motiv, am limitat la 15 punctele de trecere a frontierei prin care deşeurile reciclabile pot fi introduse în ţară. Va fi obligatorie trasabilitatea acestor transporturi de la graniţă până la locul reciclării. Cantităţile de deşeuri care întră în ţară vor fi corelate cu capacitatea de reciclare a firmelor”, a mai transmis ministrul.
”Sunt ministru al Mediului de aproape un an. În aceste luni a trebuit să găsim soluţii imediate la probleme urgente. Transporturile – de multe ori ilegale – de deşeuri care ajung în România şi gestionarea acestor cantităţi de deşeuri au constituit unele dintre aceste probleme urgente, pe care le soluţionăm prin actul normativ aprobat astăzi”, a mai transmis ministrul.
